Bacteriile din Antarctica: un ajutor pretios in cautarea vietii extraterestre

Bacteriile din Antarctica: un ajutor pretios in cautarea vietii extraterestre

Un grup de cercetatori a descoperit recent intr-un lac din Antarctica o colonie de bacterii care a fost izolata de mediul inconjurator pentru o perioada de mai bine de 3000 de ani. Studiul acestor bacterii; ne-ar putea inclusiv ajuta sa intelegem conditiile extreme in care se poate dezvolta viata, cu implicatii directe in cautarea vietii extraterestre.

Un grup de oameni de stiinta de la NASA, Desert Research Institute (DRI), de la University of Ilinois din Chicago si din alte 9 institutii, a descoperit o comunitate de bacterii intr-un loc in care putin se asteptau sa gaseasca urme de viata: lacul Vida din Antarctica.

Acest lac este un lac cu apa sarata, aflat in conditii extreme de frig si lumina. Cu toate acestea viata s-a dezvoltat si aici!

Lacul Vida este cel mai mare dintre lacurile din McMurdo Valley.

Nu contine oxigen, este in mare parte inghetat si contine o cantitate foarte mare de compusi de azot. Parte din lac se gaseste sub forma lichida, apa continand o cantitate de sare de circa 7 ori mai mare decat cantitatea medie din apele marilor.

Cercetatorii au descoperit la mai bine de 20 metri profunzime in acest lac mai multe tipuri de bacterii care reusesc sa supravietuiasca fara energia ce provine de la lumina Soarelui (la acea adancime lumina Soarelui nu patrunde). Aceste colonii de bacterii au fost izolate de mediul inconjurator mai bine de 3000 de ani. In tot acest timp au supravietuit, s-au multiplicat si s-au dezvoltat.

Pentru efectuarea acestor studii cercetatorii au folosit materiale de tip sanitar, sterile, care nu au contaminat apa lacului. Evident, nimeni nu dorea distrugerea fragilului echilibru la care s-a ajuns in mii de ani in acest lac plin de viata, in ciuda conditiilor nefavorabile.

Studiul conditiilor in care s-au dezvoltat si au supravietuit aceste bacterii va fi de ajutor pentru definirea conditiilor generale la care viata se poate adapta si dezvolta. Acest studiu la randul lui ne poate ajuta in cautarea vietii extraterestre in conditii extreme.

Din acest punct de vedere lacul Vida este oarecum asemanator cu conditiile care se gasesc pe satelitul Enceladus al lui Saturn si Europa, satelitul lui Jupiter. Deci nu putem exclude ca, daca am putea studia acesti sateliti, am gasi urme de viata sub forma unor colonii de bacterii.

Au fost efectuate si o serie de analize geologice si chimice in urma carora s-a ajuns la concluzia ca reactiile chimice dintre apa lacului si sedimentele de pe fundalul acestuia genereaza compusi de azot si hidrogen molecular. Acesta din urma, cel putin in parte, ar putea reprezenta o sursa de energie pentru bacteriile din apa lacului. Mecanismul complet care genereaza energia de care aceste bacterii au nevoie nu este inca pe deplin inteles.

Biologii la ora actuala efectueaza studii genetice asupra ADNului bacteriilor descoperite. Aceste studii vor ajuta in intelegerea originii acestor bacterii si, poate, in dezlegarea misterului care le-a ajutat sa supravietuiasca in aceste conditii aparent nefavorabile vietii.

Studiile de acest tip sunt extrem de utile si interesante: una dintre posibilele aplicatii este legata de cautarea vietii pe planeta Marte. La ora actuala analize ale suprafetei lui Marte sunt efectuate in cadrul misiunii Curiosity. Pana in prezent nu au fost descoperite urme de viata, nici directe, nici indirecte. O posibila dovada indirecta ar fi existenta metanului, caracteristic vietii. Cantitatea de metan masurata pe Marte, cel putin in locurile unde au fost efectuate analizele, este ori zero ori extrem de mica, caz in care ar putea avea o origine care nu are nici o legatura cu existenta vietii.

Viata este incredibila: se adapteaza in conditii extreme, descoperirea bacteriilor din lacul Vida fiind o noua dovada in acest sens. Este probabil ca, mai devreme sau mai tarzium sa descoperim urme de viata pe planetele din sistemul Solar sau pe asteroizii care ajung pe Pamant din Univers.

Articol scris de Catalina Oana Curceanu, prim cercetator in domeniul fizicii particulelor elementare si al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) si colaborator al Scientia.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *