Traditia impodobirii pomului de Craciun tine cont astazi din ce in ce mai mult de consecintele ecologice. Sarbatoarea Craciunului se apropie cu pasi repezi, iar familiile isi pregatesc brazii pentru impodobit, fie naturali, fie artificiali.
Impodobirea bradului de Craciun este, la scara istorica, o aparitie tarzie in cultura popoarelor. Antropologii vorbesc despre originile sale precrestine, in special germanice daca ne referim la Europa, cand pomul de Craciun nu era un obicei asociat nasterii lui Iisus Hristos, cu atat mai mult un vehicul de marketing pentru marile lanturi de magazine sau un scop pentru venirea lui Mos Craciun cu daruri frumos impachetate.
Podoabele au variat si ele, in paralel cu schimbarea semnificatiei si a perceptiei de catre oameni, de la panglici si mere la jucarii, globuri, „lumanari” artificiale si cristale Swarovsky.
Romanii si bradul
In mitologia romaneasca, bradul este cea mai prezenta „esenta” si are legatura cu toate fazele importante ale vietii, de la nastere si casatorie pana la moarte. Verdele sau confera vesnicie, statornicie, iar alura sa impozanta – siguranta si incredere. Aceasta „comuniune” s-a pierdut in majoritatea regiunilor romanesti, lasand loc unui brad conventional cu lumini si globuri.
Pomul de Craciun a ajuns sa reprezinte in secolul XXI o combinatie intre simboluri religioase si practici de consum. In primul caz, bradul impodobit vesteste „nasterea” si „nemurirea”, il substituie pe Hristos sub numele de „Pomul Vietii”, iar ornamentele sale aduc „cunoasterea”. Iar de cateva decenii, bradul impodobit este folosit de catre comercianti pentru convingerea consumatorilor ca masa de Sarbatori nu e niciodata indeajuns de bogata.
Ce alegem?
De Sarbatori, bradul natural are insa un frate vitreg din sarme si plastic. Pomul artificial a inceput sa fie din ce in ce mai utilizat in toata lumea de catre cei care se gandesc la durata de viata mai lunga si la banii economisiti. Ecologistii se opun deopotriva folosirii brazilor naturali taiati, dar nu agreaza nici bradul toxic din plastic. Ei propun folosirea unui brad in ghiveci, care sa poata fi plantat in primavara.
Ecologistii propun bradul natural, dar in ghiveci
Organizatiile ecologiste atrag atentia anual, in preajma Craciunului, asupra taierilor abuzive de brazi.
„Aceasta poate constitui o amenintare la adresa speciei, daca se realizeaza in mod necorespunzator. Taierea brazilor se face, in mod normal, din arborete tinere, foarte dese, care trebuie rarite. Din pacate, se taie si varfuri din arbori mai in varsta, in conditiile in care acestia nu ar trebui sa fie taiati”, spune Ioana Betieanu, purtator de cuvant al World Wide Fund for Nature (WWF) Romania. Recomandarea acestei organizatii este folosirea brazilor in ghiveci, care pot fi plantati ulterior, sau a celor din pepiniere speciale, care insa nu acopera cerinta pietei.
In ceea ce priveste brazii artificiali, WWF insista ca opinia publica sa constientizeze pericolul pe care acestia il reprezinta.
„Brazii artificiali sunt realizati din PVC, un material plastic obtinut din petrol, fabricarea lor implicand nu numai un consum mare de energie, dar si eliberarea in atmosfera a unor cantitati mari de substante toxice, ceea ce reprezinta un pericol nu doar pentru mediul inconjurator, ci si pentru locuitorii caselor in care sunt instalati. Apoi, brazii artificiali nu pot fi reciclati si nici nu sunt biodegradabili”, mai spune Ioana Betieanu.
Folosirea brazilor in ghiveci de Craciun este si optiunea propusa de Asociatia „Mai Mult Verde”. „Noi suntem pentru brazii in ghiveci, care pot fi platanti primavara. Oamenii trebuie sa constientizeze insa faptul ca, daca achizitioneaza un astfel de brad, trebuie sa-si asume pana la capat un astfel de comportament grijuliu fata de mediu si sa nu-i abandoneze.
Intr-adevar, putini ajung sa-i planteze in primavara”, precizeaza Anamaria Bogdan, purtator de cuvant al asociatiei.
Pe de alta parte, continua ea, „Mai Mult Verde” nu sustine folosirea brazilor taiati si mai ales a celor din plastic: „Materialul din care sunt facuti cei artificiali nu este sanatos pentru mediu. Intr-adevar, poate fi folosit o perioada indelungata cu costuri reduse, dar lasa o amprenta asupra naturii semnificativa pentru ca nu poate fi reciclat. Si, sa fim seriosi, nu arata la fel de bine ca unul natural”.
„Brazii artificiali reprezinta un pericol pentru mediu si pentru locuitorii caselor in care sunt instalati.”
Ioana Betieanu
purtator de cuvant WWF
„Decat unul din plastic, mai bine o crenguta verde”
Costion Nicolescu, etnolog si doctor in teologie, vorbeste despre insusirile bradului natural care il recomanda ca „Pom al Vietii”, fara sa fie o „intemeiere directa bisericeasca”.
„In Sfanta Scriptura, bradul nu este pomenit deloc, iar pinul doar o data. Bradul are calitati care il fac sensibil. Are smerenie, e frumos de privit mai ales iarna, da un sentiment de moralitate prin semetia sa, populeaza inaltimile, in jurul lui aerul este curat, placut mirositor, intaritor. De asemenea, este un lemn comun, nu are esenta nobila, insa simbolizeaza nemurirea”, explica Nicolescu.
Potrivit lui, una dintre legendele romanesti spune ca un taran si-a vandut sufletul diavolului pana la caderea frunzelor, dar apoi s-a cait amarnic pentru fapta lui. Dumnezeu l-a ajutat si a binecuvantat bradul sa ramana vesnic verde, salvand sufletul omului.
Profesorul Costion Nicolescu marturiseste ca nu accepta un brad artificial de Craciun, considerandu-l „ceva contrafacut”: „Decat unul de plastic, mai bine o crenguta verde. Daca este bine sa taiem brazi pentru pomul de Craciun? Daca sunt plantatii speciale, da. Sa nu se mai taie pentru atata maculatura care se editeaza!”
Convingerea sa este ca lucrurile naturale sunt mult mai frumoase si, in plus, trezesc sentimentul copilariei in fiecare dintre noi in preajma Craciunului. Un alt lucru contrafacut este asocierea bradului cu un Mos Craciun vizibil, lucru care strica sarbatoarea, pentru ca Mosul ar trebui sa vina in „taina deplina”.
„Bradul are smerenie, e frumos de privit mai ales iarna, da un sentiment de moralitate.”
Costion Nicolescu
etnolog si doctor in teologie
