Compania americana Chevron se va retrage din Bulgaria deoarece autoritatile din Sofia au interzis explorarea gazelor de sist prin fracturarea hidraulica a solului si introducerea unor substante chimice in acest proces, un procedeu controversat cu potentiale efecte nocive asupra mediului. Noua strategia a celor de la Chevron va fi reorientarea puternica inspre tari precum Polonia, Ucraina si Romania, in ciuda protestelor de strada.
Potrivit cotidianului Pressa din Bulgaria, expertul in domeniul energiei Ilian Vasilev, care are legatura cu activitatea Chevron in Bulgaria, a confirmat informatia. Noua strategie a companiei se va concentra pe tari din Europa Centrala si de Est precum Polonia, Romania si Ucraina, care asigura conditii favorabile pentru investitiile riscante ale Chevron, a spus Vasilev, care in trecut a fost si ambasadorul tarii sale la Moscova.
In iulie 2011, Chevron a castigat o licitatie pentru un contract pe cinci ani vizand operatiuni de prospectare si explorare pentru identificarea de gaze de sist pe un teritoriu de 440.000 de hectare, scrie agentia bulgara de stiri Novinite. In ianuarie 2012, Parlamentul bulgar a impus un moratoriu asupra explorarii pentru gaze de sist folosind procesul de fracturare hidraulica si a blocat astfel activitatea Chevron in Bulgaria.
Potrivit estimarilor agentiei pentru informatie in domeniul energiei din SUA, Bulgaria are resurse potentiale de gaze de sist totalizand circa 480 de miliarde de metri cubi si 180 de milioane de barili de petrol de sist.
Dupa ce se va retrage din Bulgaria, compania americana se va axa pe statele din regiune unde SUA au o influenta politica majora. Bulgaria a fost acuzata ca s-ar afla sub influenta Moscovei, Rusia fiind printre statele care se opun cel mai mult extinderii Chevron in regiune. Pe de alta parte Washingtonul cauta solutii alternative pentru a scadea influenta Rusiei pe piata gazului, chiar cu riscul unor dezastre ecologice si framantari politice. Dat fiind faptul ca proiectele din Bulgaria au fost abandonate, Chevron se va orienta inspre Plonia si Romania, conducerea politica din ambele tari fiind deschisa colaborarii cu SUA, aproape in orice conditii. Deasemenea este in discutie si Ucraina, care in nevoia de aliati externi, pe fondul crizei separatiste din estul tarii, este dispusa la concesii majore in fata Chevron.
In Romania Chevron a inceput in luna mai forajul de explorare a gazelor de sist in comuna vasluiana Pungesti, dupa cinci luni de la demararea lucrarilor de amenajarea a platformei pe care este amplasata sonda, compania sustinand ca lucrarile se desfasoara „intr-un mod sigur si responsabil fata de mediul inconjurator”.
Lucrarile de explorare a gazelor de sist sunt derulate de Chevron in extravilanul satului vasluian Silistea din comuna Pungesti, fiind prima zona din Romania unde compania petroliera a inceput prospectiunile pentru identificarea unor posibile zacaminte neconventionale.
Chevron Romania mai detine alte trei acorduri de mediu in judetul Vaslui pentru explorarea gazelor de sist in localitatile Paltinis – Bacesti, Popeni – Gagesti si Puiesti, aminteste Mediafax. De asemenea, compania petroliera a mai obtinut, in urma cu o luna, si cea de-a doua autorizatie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, in perimetrul detinut la Puiesti.
Dupa ce compania Chevron a obtinut, in 3 octombrie 2013, autorizatie de construire pentru amplasarea in judetul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de sist in Romania, la Pungesti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor. In semn de solidaritate cu acestia au mai avut loc la vremea respectiva demonstratii ample si in marile orase din tara.
Gazul de sist este un gaz al carui zacamant este captiv intre placile de sisturi ori in straturile de carbune si aflate la o adancime mai mare decat zacamintele de gaz conventional. Arderea acestui combustibil este mai ecologica decat a carbunelui sau petrolului. Totusi, impactul asupra mediului nu este deloc unul neglijabil. Un singur foraj poate necesita 10 milioane de litri de apa iar substantele chimice folosite in procesul de fisurare a rocilor risca sa ajunga in multe cazuri in panzele freatice si sa le polueze. Deasemenea exista posibilitatea producerii de cutremure in zonele de exploatare.
Mai multe tari din Europa si din lume au interzis exploatarea gazelor de sist pe teritoriul lor, avand in vedere efectele negative asociate acestei tehnologii. In prezent, Franta si Bulgaria au interdictii privind fracturarea hidraulica; in Olanda, Irlanda, Danemarca, Luxemburg, Suedia si Republica Ceha au fost instituite moratorii contra fracturarii, iar in Germania si anumite regiuni din Spania si Elvetia fracturarea a fost fie suspendata, fie interzisa. Austria si Lituania au inasprit si ele reglementarile cu privire la fracturare. Dincolo de Ocean, in SUA, de unde vine Chevronul, Vermont si Hawaii au interzis fracturarea pretutindeni pe teritoriul lor, iar in alte 18 state au fost adoptate interdictii totale, partiale sau pe diverse proceduri asociate fracturarii hidraulice. Si in Canada, pe teritoriul anumitor provincii si localitati fracturarea hidraulica a fost interzisa temporar sau definitiv.
Si in Romania mai multe comune au incercat sa interzica prin Hotarari de Consiliu Local exploatarea gazelor de sist. Autoritatile locale au fost insa supuse presiunilor guvernamentale iar hotararile au fost contestate de prefecti.
