Campania „Craiova curata”. Ziua a doua. Este randul zonei cu ANL-uri de pe strada Potelu, in spatele Parcului „Romanescu”.
Asa colorate si aliniate, ANL-urile de pe Potelu par desprinse dintr-o statiune galben-albastra de vacanta. Asta pana dai cu ochii de balariile, gropile si maracinii care le despart de cartierul de vile sau de strada proaspat asfaltata. Ascunse in spatele Parcului „Romanescu”, la adapost de nebunia centrului, constructiile contrasteaza brutal cu hatisurile puturoase din jur, carora nimeni nu le vine de hac. Astazi este randul angajatilor de la Selgros, al elevilor de la grupurile scolare „Traian Demetrescu”, „Constantin Brancusi”, al celor din Liceul „Traian Vuia” si al salariatilor de la Ford sa curete bucata aceasta de oras. In partea cealalta, dinspre strada 23 August spre Podul Popoveni, detinutii de la Penitenciarul de Maxima Siguranta continua munca inceputa miercuri dimineata.
„Am fi o tara curata, daca…”
Echipati corespunzator, angajatii Ford isi aleg strategic sa mature trotuarul si sa curete bordurile dinspre strada Potelu. Balariile si maracinii par mult prea neprietenosi. Copiii insa isi iau manusile si sacii si trec la treaba. Si aici, ambalaje de tigari, peturi, cutii de conserve, sticle zac printre boscheti, aruncate de localnicii din apropiere si de lucratorii sezonieri. „De data aceasta, am venit cu elevi de la clasele a IX-a, pentru ca vrem ca orasul nostru sa fie cel mai frumos. Ne-am implicat si in alte actiuni de ecologizare, chiar daca au fost in alte localitati, la Dabuleni sau la Straja, langa Lupeni. Am fost in Parcul National Retezat, la Cozia, Valea de Pesti, Cheile Butii, pe banii nostri, fara sponsori. Ne-au ajutat uneori si cei de la Directia Apelor Jiu, in rest … au platit profesorii si parintii. Romania e o tara frumoasa”, spune prof. Cornelia Marinescu, in timp ce umple sacul cu gunoaie. „Ar fi, daca n-ar exista atata mizerie”, adauga Vasile Troanta, unul dintre elevii de la „Traian Demetrescu”, pe care-i coordoneaza. „Uite un pachet de tigari. Si de guma! Si cioburi…”, contabilizeaza Robert Stefanescu ceea ce ridica din maracini. In celalalt colt al amplasamentului, angajatii Ford mai au de maturat la trotuar. S-a facut si cald, intre timp…
Selgros, voluntari seriosi
Cocotat in cabina unei vole, un angajat al Regiei Publice de Salubritate (RPS) face opturi printre buruieni, intr-o incercare originala de terasare a pamantului. Repara un colt de teren si, dupa circa un sfert de ora, se retrage in glorie si praf, pasand stafeta unui coleg care … urmeaza sa vina. Pe margine, dotati cu sape de la RPS si cu maturi si o masina de taiat iarba din propria unitate, angajatii Selgros, care tocmai au renuntat la o jumatate de zi libera, transpira serios, luptandu-se cu ierburile incapatanate si luand painea de la gura celor de la Regia Autonoma de Administrare a Domeniului Public Craiova. Directorul supermarketului, Petrica Ceorecan, nu se da in laturi nici de la matura, nici de la manevrarea masinii. „Daca tot am venit, macar sa facem treaba”.
Privelistea din balcon
Cu cat trec minutele, cu atat actiunea capata aura unui spectacol. Locuitorii ANL-urilor se trezesc, linistiti, unul cate unul. Este putin peste ora zece. Apar intai la geamuri, apoi ies in balcon. Isi aduc cafeaua, cate un suc, apoi se asaza pe scaune. Unii ies in fata blocurilor, isi pun mainile-n solduri si scaneaza miscarile voluntarilor. „Hmm… astia muncesc aici, ne fac curatenie”, isi impartaseste o doamna gandul vecinei. Nimeni nu intreaba nimic, nimeni nu ridica o hartie. Unii, mai spirituali din fire, reusesc insa sa-i ia peste picior pe copiii care-si zgarie picioarele incercand sa adune mizeriile aflate la cativa metri de geamuri. O singura femeie matura caldaramul, insa isi face datoria: „Daca macar n-am mai arunca totul pe jos, daca am reusi sa pastram curatenia pe care o fac altii…”, rosteste Georgeta Stefan. Dupa indiferenta celor din balcon, insa… parca n-am vrea sa ne facem sperante.
