Castrul dintre gunoaiele oltenilor

La cateva sute de metri de drumul care leaga Scaes- tiul de soseaua Craiova – Filiasi, napadit de buruieni si gunoaie, se afla situl arheologic Racari.

De la strada, o placuta sparta, atarnata pe un stalp, iti indica faptul ca te afli in apropierea unui castru roman. Odata intrat pe terenul arheologic, imprejmuit candva de un gard din sarma, cu greu te strecori printre buruienile care cresc mai inalte de-un stat de om. Pentru a ajunge apoi pe santier, trebuie sa strabati zona ticsita de gunoaie.

Buruienile invadeaza vestigiile

O echipa de cercetatori de la Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR), condusa de Eugen Teodor, incearca de ani buni sa scoata la lumina ramasitele unui important castru roman, pentru a deveni punct de referinta pe harta turistica. Ei se lupta cu lipsa banilor si cu dezinteresul manifestat de autoritatile locale si judetene.

“Noi avem un buget nu foarte mare, ce ne permite sa desfasura m cate o campanie anuala de cateva saptamani. In tot acest timp, lucram asa cum putem mai bine, insa, imediat ce plecam, locul e invadat de buruieni, gunoaie sau de localnici care mai cauta cate ceva pentru casa. A fost ingradit prin anii “60. Va dati seama ca s-a ales praful si pulberea de gard”, spune Eugen Teodor, cercetator istoric la MNIR. Specialistii din echipa au solicitat autoritatilor, in urma cu cativa ani, angajarea a doua persoane care sa aiba in grija situl. Pana acum nu s-a primit insa niciun raspuns.

“Nu-i intereseaza, pentru ca nu-si dau seama de importanta acestui loc. Odata terminate lucrarile, desi vorbim aici de lucruri mari, acest castru ar putea deveni unul foarte vizitat, deci intreaga zona ar avea de castigat”, este de parere cercetatorul de la MNIR.

Primele sapaturi, acum mai bine de 100 de ani

Sapaturile la castrul Racari au inceput in anii 1897-1898, sub comanda lui Grigore Tocilescu. Pana acum au fost scoase la lumina mai multe vestigii, printre care si un praetorium, domiciliul unui comandant. Potrivit specialistilor, castrul dateaza din perioada cuprinsa intre campaniile lui Traian si marea retragere aureliana. In afara castrului, care se intinde pe aproape trei hectare, specialistii spun ca s-ar fi aflat o asezare civila, asezata pe peste 30 de hectare.

“Deocamdata nu avem niciun nume de localitate, niciun indiciu precis. Oricum, dupa suprafata, este vorba de un important centru, daca nu o capitala a zonei”, a precizat Eugen Teodor.

ISTORIE

De la inceputul razboaielor daco-romane

Situl de la Racari este compus dintr-un castru roman, care a functionat in patru etape distincte, din epoca razboaielor daco-romane (101-106 d.Hr.) pana aproape la parasirea oficiala a provinciei (271). Garnizoana a unei unitati auxiliare de cavalerie maura, castrul a masurat, la apogeul sau, 170 x 145 de metri intre zidurile de aparare si aproximativ 250 x 180 de metri intre santurile de aparare. Scopul acestuia era supravegherea unui important vad la raul Jiu, controland caile de acces spre sud (Dunare), nord (Muntii Orastiei) si vest (principalul cap de pod – Drobeta).

Sursa: Evenimentul Zilei

Articolul precedentCasa di David nu e acasa pentru Oprescu
Articolul următorRechinul operat

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,101FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente