Ce-au spus de-a lungul anilor Basescu, Boc, Stolojan, Sulfina si Marko despre Rosia Montana

Rosia Montana

Radu Berceanu aproba companiei Gabriel Resources, in noiembrie 1999, in calitate de ministru al Industriilor in guvernarea CDR, avizul de exploatare a perimetrului aurifer, acesta fiind actul oficial de demarare a investitiei de la Rosia Montana. De atunci si pana acum, politicienii au vorbit mai mult sau mai putin voalat despre preferintele lor.

Traian Basescu: Da!

In anul 2004, Traian Basescu afirma ca realizarea proiectului de la Rosia Montana reprezinta o „datorie de onoare fata de Tara Motilor“. „Rosia Montana este o necesitate, prin valoarea proiectului si a alternativelor de locuri de munca create in zona. Banci extraordinar de mari din lume sustin proiectul si sint gata sa il finanteze. Este un argument ca bancile respective nu s-ar baga intr-un proiect in care sa se compromita“, spunea el.

La inceputul lunii octombrie 2004, Basescu sustinea ca poluarea pe care o va presupune exploatarea aurului prin tratare cu cianuri, asa cum vrea sa o realizeze Rosia Montana Gold Corporation, este mai putin daunatoare decit muntii de steril si dinamitarea muntelui, folosite de compania de stat miniera care exploata atunci zacamintele.

Guvernul trebuie sa aiba curaj sa spuna, in primul rind romanilor, ca acest proiect trebuie inceput si dus la bun sfirsit”, a spus Basescu la 18 august 2011, la Sulina. Presedintele a dat drept argument pentru inceperea exploatarilor de la Rosia Montana evolutia pretului aurului in ultimii cinci ani. “Ce tara sta cu o asemenea avere in pamint fara sa gaseasca solutii sa o puna in valoare?“.

In 22 august 2011, Traian Basescu, invitat la TVR a declarat: „Acum sustin proiectul Rosia Montana mai mult ca oricind din motive pragmatice. Va uitati ce se intimpla cu toate monedele de rezerva, dolar, euro. Au probleme de stabilitate si depreciere. Avem nevoie de aur pentru a-l duce la rezerva Bancii Nationale Romane. Romania are 103 tone de aur in rezerva si cred ca din exploatare din teritoriu national, ar trebui sa ridicam la 200 de tone in urmatorii ani“.

Emil Boc: Nu!

Premierul Emil Boc a fost, in schimb, un permanent oponent al proiectului. La 28 octombrie 2004, la acea data primarul Clujului, Boc declara la Realitatea TV ca este impotriva proiectului de exploatare aurifera de la Rosia Montana. “Trebuie sa se gaseasca o cale de mijloc intre conservarea patrimoniului si exploatarea rationala a zonei. Eu sustin conservarea si exploatarea potentialului turistic al zonei, dar trebuie rezolvata si cealalta parte“, spunea Boc la 20 ianuarie 2006.

Nu sint un fan al acestui proiect, din mai multe motive. Printre motivele invocate este si acela ca, dupa parerea mea, beneficiul statului nu este inca suficient in cadrul proiectului pe care statul roman il are negociat in momentul de fata cu intreprinzatorii si, cu siguranta, aici ar trebui revazut, dupa cum astept si alte concluzii pe ceea ce inseamna componenta de mediu si ma voi pronunta dupa ce voi avea toate aceste date”, a spus Boc recent, la 11 august.

Sulfina si Korodi, neutri

Fostul ministru al Mediului, Sulfina Barbu, nu si-a exprimat direct nici sustinerea, nici impotrivirea fata de proiect. Ministrul s-a limitat sa spuna, in cea mai mare parte a timpului, ca „ministerul mediului nu va face rabat de la nici un fel de prevedere a legii”. „Suntem pentru promovarea investitiilor, dar pentru acele investitii care au cele mai bune tehnologii si cele mai bune metode astfel incit impactul asupra mediului sa fie minim”, asa cum a spus la 17 ianuarie 2005. Intrebata ce parere are despre campania publicitara a proiectului, Sulfina Barbu spunea la 10 august 2006: „Din punctul meu de vedere, nu e normal sa faci reclama fara sa ai solutia validata“.

Korodi Attila, secretar de stat in Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, a avut si el tot o pozitie neutra cu privire la proiectul de minerit de la Rosia Montana. In general s-a rezumat la comunicarea aspectelor tehnice care tin de proiect. De exemplu, in 24 octombrie 2006, cind reprezentantii Gabriel Resources au declarat ca societatea va pune la dispozitia guvernului roman un fond de garantie de 70 milioane de euro care vor putea fi folositi in cazul in care societatea nu va realiza ecologizarea zonei, raspunsul lui Atilla Korodi a fost „ca nu doreste sa comenteze” motivind ca “trebuie analizata la singe orice fel de informatie de la Rosia Montana “.

Stolojan si Marko: Categoric nu!

De ce am accepta noi disparitia a patru munti la Rosia Montana? Imi pare rau ca acest proiect se deruleaza in Romania cu incalcarea legilor tarii, fiind lasat sa avanseze fara sa aiba acordul de impact asupra mediului. Pozitia mea este foarte limpede: nimeni nu se poate atinge de natura zonei si de tezaurul arheologic care trebuie conservat acolo unde se afla. Investitorii n-au decit sa propuna alte metode de exploatare a aurului, in afara flotatiei cu cianuri si a distrugerii muntilor“, spunea Theodor Stolojan in august 2004.

Sigur ca avem nevoie de resurse, de dezvoltare, dar astfel de sacrificii nu pot fi justificate in fata viitorului. Nici o tara europeana n-ar accepta sa-si sacrifice muntii in astfel de conditii“, adauga el.

Presedintele UDMR, Marko Bela, s-a declarat la 15 decembrie 2006 impotriva proiectului de la Rosia Montana si ca pozitia UDMR-ului este categoric de respingere a proiectului. El a declarat ca pina cind exista cele mai mici riscuri, nu este voie ca proiectul de la Rosia Montana sa fie aprobat, iar deocamdata nu sunt garantii care ar inlatura obiectiile formulate. La Rosia Montana trebuie impus punctul de vedere al protectiei mediului si nu interesele grupului financiar investitor, spunea Marko.

Taul Anghel din Rosia Montana:

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

103,714FaniÎmi place
110CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente