Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat spre dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind implementarea sistemului de garanţie-returnare (SGR) pentru ambalaje primare nereutilizabile, adică acel sistem prin care consumatorii pot returna în magazine recipientele de băuturi cu volume între 0,1 și 3 litri.
Zero Waste România a analizat propunea și a constatat că hotărârea îndeplinește majoritatea criteriilor care vor asigura bunul mers al procesului. Într-un comunicat de presă, organizația susține că România poate intra, în sfârșit, în rândul statelor unde astfel de sisteme sunt funcționale și stau la baza unei mai bune colectări a ambalajelor de băuturi care, altfel, ar ajunge aruncate în natură sau la groapa de gunoi.
Potrivit Eurostat, în România rata de reciclare a deșeurilor municipale a fost de 11% în 2018, în scădere față de 2017. Implementarea sistemului garanție-returnare poate contribui la evitarea unei noi proceduri de infringement. În alte state, implementarea sistemului a condus la atingerea unor rate de colectare a deșeurilor de ambalaje chiar de peste 90%. Astfel, sistemul este un instrument dovedit de încurajare a comportamentului responsabil.
Care sunt punctele pozitive din propunerea legislativă?
Zero Waste România apreciază că proiectul de Hotărâre de Guvern oferă condițiile prealabile pentru înființarea unui operator de sistem centralizat, cu obligația de a organiza și finanța SGR, acționând într-o manieră non-profit.
De asemenea, includerea în proiectul de hotărâre a cât mai multor tipuri de materiale de ambalaje și a unei game largi de produse este văzută ca o măsură oportună, întrucât o sferă de aplicare cât mai cuprinzătoare garantează rezultatele de mediu dorite și eficiența din punct de vedere al costurilor sistemului.
Conform Zero Waste România, obligația producătorilor de a raporta cantitatea și numărul de recipiente de băuturi puse pe piață și colectate, nu per volum sau greutate, la fel ca marcarea cu un simbol reprezentativ, ușor de recunoscut de către consumator, și cu un cod de bare specific, vor asigura trasabilitatea tuturor ambalajelor ce fac obiectul SGR.
Un aspect extrem de important, care ar putea încuraja consumartorii să returneze ambalajele și să recupereze garanția este posibilitatea de a returna ambalajul la orice comerciant, fără condiția de a dovedi proveniența acestuia. În plus, pentru că sunt un element esențial pentru implementarea sistemului și pentru că se instituie obligativitatea de a prelua ambalajele vizate de SGR, comercianții vor fi compensați sub forma tarifului de gestionare.
Ce poate fi îmbunătățit în cadrul Hotărârii de Guvern?
În opinia reprezentanților ONG-ului, proiectul de HG urmează modelul altor acte normative din Europa în ceea ce privește stabilirea unor obiective minime de colectare în cadrul SGR, crescute gradual.
În acest sens, Zero Waste România a solicitat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) să stabilească un obiectiv pe termen lung pentru ambalajele reutilizabile vândute de către comercianții cu amănuntul, de minimum 55% până în 2030.
Si asta se va face in sistem hei-rup si se va solda cu esec!
De ce?
1. in afara de hipermarket.uri nimeni nu poate un asemenea sistem din punct de vedere logistic.(unde se depoziteaza,cine le preia si la ce cost … etc)
2. acest sistem a fost implementat in Germania in 7-8 ani si a costat aproximativ 5 mld de euro- intrebati si voi.
3. in toata Europa valoarea returului apare pe bonul fiscal. Permite codul fiscal asta? Eu cred ca nu, dar verificati voi la ANAF daca Codul Fiscal permite asa ceva la noi.
De ce nu faceti voi un sistem pilot pe 40-50 de hipermarketuri din toata tara, vedeti cum functioneaza faceti reglajele necesare si apoi implementati in trepte?
DE CE?
Pentru ca nu vreti , nu stiti ?