Cel putin 800 de hectare de padure ar trebui taiate anual pentru a putea asigura biomasa necesara la noua centrala a Sucevei

Suceava a gasit investitor pentru viitoarea centrala de termoficare pe biomasa si gaze naturale

Volumul de materie prima care este necesar pentru un an de zile putea sa incapa intr-o hala care va trebui sa aiba o lungime un kilometru si jumatate

Functionarea doar pe biomasa a centralei termice care ar trebui sa asigure incalzirea pentru tot municipiul Suceava trebuie sa fie dublata de o baza materiala folosita indeosebi la depozitare care sa aiba dimensiuni gigant, fara comparatie la nivelul municipiului Suceava. Lipsa unor date concrete care sa fie prezentate de cei de la firma Adrem, care se tot lauda de vreun an de zile ca vor construi o alta centrala termica si nu reusesc sa inceapa, i-a determinat pe unii specialisti din societatea de termoficare al Sucevei sa faca niste verificari si calcule pentru a vedea cat de viabila este solutia construirii unei centrale care sa nu functioneze pe carbune, nici pe gaz, ci doar pe biomasa. Asta in conditiile in care biomasa nu este obtinuta din cultivarea de plante energetice, ci reprezinta deseurile de lemn, de altfel cele mai la indemana din tot judetul.

Calculele facute au la baza niste date comunicate initial de cei de la Adrem Invest, conform carora capacitatile de productie de energie termica ar implica un necesar de 200.000 de tone, anual. Surprinzator, din calculele efectuate si prezentate, pe scurt, insa, conducerii Primariei Suceava, ar rezulta ca incalzirea municipiului Suceava pe timp de iarna, de la o centrala care sa functioneze doar cu biomasa, ar pune o presiune foarte mare pe padure.

Astfel, pentru 200.000 de tone de biomasa cat ar fi cantitatea anuala de materie prima pentru presupusa noua centrala termica ar fi nevoie de un volum de masa lemnoasa de aproximativ 300.000 de metri cubi. Pentru a se asigura o asemenea cantitate, ar fi necesara taierea a cel putin 800 de hectare, mergand chiar, in functie de caracteristicile lemnului si ale padurii in general, pana la o mie de hectare.

Baza materiala pentru a asigura un asemenea volum de deseuri de lemn este una de proportii gigantice, in conditiile in care se va opta pentru depozitarea unui volum cat mai mare de deseuri, fara a fi necesare livrari lunare sau saptamanale. Un astfel de depozit presupune pastrarea biomasei in conditii care sa permita utilizarea si pe perioada sezonului rece, fara a exista pericolul deprecierii si, prin urmare, sa nu se poata asigura un confort termic la parametrii normali. In conditiile in care se opteaza pentru un singur depozit, atunci lungimea acestuia ar trebui sa fie de cel putin zece terenuri de fotbal obisnuite.

In alta ordine de idei, volum anual estimat pentru producerea de energie termica de 300.000 de metri cubi, ar necesita un spatiu de o lungime de 1.500 de metri, si unde latimea sa fie de 20 de metri, iar inaltimea de 10 metri. Inginerii din societatea de termoficare ce au realizat calculele respective si le-au prezentat, mai departe sindicatelor pentru a le discuta cu conducerea Primariei, au atras atentia ca exista posibilitatea realizarii catorva depozite mai mici si varianta unei ritmicitati mai bune a livrarilor de biomasa, in sensul ca nu este nevoie sa se aduca deodata intreaga cantitate de masa lemnoasa, ci pot fi aduse si completate stocurile pe masura epuizarii lor in procesul de productie.

Chiar daca, spre exemplu, s-ar considera ca stocurile pot fi completate la intervale de trei – patru luni, atunci ar fi necesara o hala de macar 500 de metri lungime. Mult mai grav este insa faptul ca volumul de biomasa necesar, mai ales in conditiile unor perioade geroase ca aceasta din ultimele saptamani, sa depaseasca estimarile in conditiile renuntarii la utilizarea gazului metan ca sursa alternativa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *