Resturile din industria lemnului sunt folosite de tot mai multe tari pentru incalzirea locuintelor, iar acum acest ecocombustibil poate fi utilizat si la noi
Folosita tot mai mult in Europa, incalzirea pe baza de peleti din rumegus prinde avant si in Romania. Firmele romanesti au inceput sa importe sistemele de incalzire din strainatate si ofera centrale pe baza de resturi din lemn. Mult mai eficienta decat incalzirea cu lemne, cea cu peleti poate fi controlata permanent.
Pentru ca din prelucrarea industriala a lemnului rezulta cantitati impresionante de resturi si rumegus, oamenii au gasit o solutie pentru folosirea eficienta a acestora si au inventat peletii din lemn. Fabricati din resturile de lemn, presate si maruntite, peletii sunt considerati o sursa eficienta pentru incalzirea locuintelor si a apei. Studiile arata ca un kilogram de peleti are o putere energetica de 4,8 kWh. In plus, resturile de lemn reprezinta o energie mai ieftina decat cea obtinuta din combustibilii fosili traditionali (carbine sau petrol), fiind considerata regenerabila.
Incalzirea pe baza de peleti emite in atmosfera cantitati mai mici de dioxid de carbon decat carbunele, de pilda. Specialistii aduc ca argument pentru folosirea peletilor faptul ca producerea acestora nu afecteaza mediul ambiant pentru ca nu se taie paduri pentru ei, ci doar se utilizeaza eficient copacii deja taiati. Peletii nu se afla printre substantele considerate poluante de catre protocolul de la Kyoto.
Dotate cu sisteme de stocare
Prezenti la expozitia de tehnologii verzi Romenvirotec, de la Romexpo, importatorii romani de sisteme de incalzire pe baza de peleti au expus avantajele folosirii acestui tip de combustibil. „Centralele pe baza de peleti sunt dotate cu sisteme de stocare care garanteaza o furnizare fara interferente de materie prima”, spune directorul general de la Calidus.
Centralele pe baza de peleti pot fi folosite atat pentru case, cat si pentru blocuri, firme, cladiri administrative si hoteluri. Centralele pe baza de peleti sunt dotate cu sertare de mari dimensiuni, in care se colecteaza cenusa. In plus, volumul redus al peletilor si faptul ca pot fi transportati in saci rezolva problemele de depozitare si reduc cheltuielile de transport in locatii indepartate, cum ar fi casele de vacanta de la munte. Exista sisteme prin care peletii sunt adusi cu cisterne speciale si depozitati in apropierea centralelor.
Astfel de instalatii sunt alimentate in mod automat, fara solicitarea expresa a consumatorului. Pentru ca au un randament mai mare din cauza continutului scazut de apa, peletii pot fi folositi si la boilere, si la sobele cu lemne.
UE va incuraja folosirea resturilor de lemn
Argumentul principal al comerciantilor de centrale pe baza de peleti e ca pentru producerea acestora nu se recurge la defrisari sau despaduriri. Din contra, spun ei, peletii sunt produsi numai din deseurile rezultate in urma prelucrarii lemnului, ceea ce duce la curatarea mediului. Mai sunt folosite si crengile sau arborii doborati de intemperiile naturale. Specialistii apreciaza ca, in urmatorii ani, peletii vor fi printre cele mai folosite materii prime pentru incalzire, mai ales in zonele de munte. Asta in conditiile in care legislatia europeana e destul de drastica in privinta normelor ecologice, iar in Romania tot mai multe suprafete forestiere sunt retrocedate proprietarilor privati.
Miscanthus, o planta perena pentru peleti
Cu toate ca resursa principala pentru fabricile de peleti raman deseurile de lemn, europenii au gasit si o alta materie prima. E vorba de o planta denumita Miscanthus. Din ce in ce mai populara in Europa, Miscanthus e folosita in prezent ca sursa de rumegus, dupa ce este uscata si maruntita. Planta creste foarte repede, devine suficient de inalta intr-un singur an si poate fi cultivata in toate zonele racoroase. Se recolteaza o data pe an, cu unelte folosite in mod curent pentru trestia de zahar. Specialistii in sisteme de incalzire sustin ca planta e avantajoasa pentru ca rezulta cantitati mari de peleti de buna calitate, cu umiditate mica. Productia anuala, calculata dupa uscarea in cuptoare a plantei recoltate, este de 10-20 de tone la hectar.
Peletii organici pot inlocui carbunele
Centralele pe baza de peleti sunt dotate cu sertare de mari dimensiuni care colecteaza cenusa
Prezent la Romenvirotec, Stephane Senechal, reprezentantul Asociatiei Industriale Europene pentru Biomasa, a spus ca cea mai la indemana solutie pentru obtinerea de energie verde este utilizarea peletilor proveniti din biomasa. „Pentru furnizare la scara larga a acestui tip de energie, biomasa ar trebui uscata si compactata in agropeleti”, a explicat Senechal.
Expertul european a declarat ca potentialul peletilor in Europa este urias, de aproximativ 50 de mii de MW, iar in lume de 100 de mii de MW. „Practic, daca in loc de carbune s-ar utiliza, acolo unde este posibil, peleti, productia de energie ar fi aceeasi, iar faptul ca aceasta biomasa este neutra din punctul de vedere al emisiilor de CO2 face solutia demna de luat in seama”, a aratat Senechal. In opinia acestuia, desi carbunele este foarte important pentru furnizarea energiei in toata lumea, estimarile arata ca productia de energie pe baza de carbune va fi de 2,6 miliarde tone in 2010 si 3 miliarde tone in 2020, acesta urmand sa fie inlocuit cu usurinta de peletii organici.
Scolile englezesti, incalzite cu peleti
Elevii englezi sunt invatati de mici cum sa foloseasca peletii
In Anglia, multe dintre scoli sunt incalzite cu peleti. Elevii sunt invatati de mici cum sa umble cu centralele pe baza de resturi din lemn. Scoala din Shenstone Lodge foloseste combustibilul pentru a produce apa calda si pentru incalzirea dormitoarelor si a claselor. Combustibilul e adus de la Liverpool si depozitat intr-un buncar. O alta zona a Angliei, unde scolile sunt incalzite cu peleti, e Durham, situat la cativa kilometri de Newcastle, in nord-estul tarii. Consiliul local a hotarat sa reduca emisiile de carbon din atmosfera si a cumparat centrale pe baza de peleti pentru toate scolile.
Prima „soba” a fost folosita in SUA
Primii peleti au fost folositi in anii „70, cand in localitatea americana Brownsville e construita prima fabrica de productie. De la inceputul anilor „80, peletii incep sa fie folositi din ce in ce mai des. In 1983, americanii au construit prima centrala rezidentiala pe baza de peleti. In Europa, suedezii sunt primii care incep productia industriala a peletilor ca si combustibil. In 1996, existau deja peste 20 de producatori de centrale termice si 80 de producatori de peleti. Un an mai tarziu, industria de peleti cunoaste o explozie foarte mare, fiind inregistrate peste 500.000 de centrale pe baza de peleti numai in America de Nord.
Topul tarilor care folosesc peleti
Un top al tarilor europene care folosesc peleti arata ca Suedia e campioana, cu aproximativ 1,4 milioane de tone/an. Urmeaza Italia cu 550.000 de tone de peleti/an, Germania cu 450.000 tone/an si Austria cu 400.000 tone/an. De asemenea, Danemarca foloseste 400.000 de tone/an. Dar nu numai in tarile europene au inceput sa fie folositi peletii.
De curand, in Costa Rica a fost lansat un proiect-pilot prin care stocurile de rumegus si alte reziduuri din industria lemnului sa fie transformate in peleti. Masura a fost luata pentru reducerea gazelor cu efect de sera si pentru depoluarea raurilor care sunt pline cu rumegus. Proiectul din Costa Rica isi propune sa respecte protocolul de la Kyoto, prin reducerea metanului emis in atmosfera de resturile de lemn ce putrezesc pe malurile raurilor.
Ecocombustibil, mai eficient ca lemnul
Peletii sunt produsi prin presarea rumegusului rezultat la gatere, din tocatura de lemn a copacilor doborati de vant sau din deseurile rezultate in urma prelucrarii lemnului in industria lemnului. Producerea peletilor nu necesita aditivi sau lianti, pentru ca lemnul contine rasini ce leaga resturile.
In prezent, peletii sunt considerati ecocombustibili, pentru ca nu contin niciun fel de substante periculoase si emit mai putin CO2 decat carbunele sau petrolul. Spre deosebire de lemnul de foc, peletii au o putere calorica de 1,5 ori mai mare, iar centralele care folosesc astfel de combustibil pot fi reglate astfel incat nivelul de caldura sa fie cel dorit. In general, peletii au forma cilindrica, cu lungimi cuprinse intre 1 si 5 cm si diametrul intre 5 pana la maximum 8 mm.
Sursa: Adevarul
