In vechile legende mayase, zeul agriculturii Quetzalcoatl, reprezentat de celel mai multe ori sub infatisarea unui sarpe cu pene, a adus pe Pamant arborele de cacao pentru a le da oamenilor putere si intelepciune. El i-a invatat cum sa cultive copacul si cum sa foloseasca fructele. Inca de acum doua milenii, mayasii cunosteau virtutile nemaipomenite ale prafului de cacao dizolvat in apa si considerau ciocolata o bautura magica, destinata zeilor; de aceea, ei credeau ca boabele de cacao au puteri inaccesibile muritorilor si le foloseau cu multa grija in ritualuri si ceremonii religioase. Mai tarziu, Carl Linne, cel care a impus sistematica in biologie si a propus cea mai mare parte a denumirilor stiintifice ale speciilor vegetale si animale ( lui ii datoram numele latinesti cu structura binara pe gen si specie ), a folosit in compunerea numelui stiintific al arborelui de cacao tocmai aceste atribute considerate miraculoase de mayasi; Linne a denumit arborele de cacao Theobroma, sintagma ce inseamna ” hrana zeilor”.
Arborele de cacao este deosebit de pretentios in privinta conditiilor de mediu in care creste, de aceea el nu poate fi cultivat decat pe o fasie ingusta, cuprinsa intre 10 grade latitudine nordica si 20 grade latitudine sudica, unde umiditatea si temperatura sunt la un nivel optim. Arborii de cultura de astazi deriva dintr-o varietate salbatica Theobroma grandiflorum
