Circa 150 de persoane au iesit in strada, la inceputul lunii, in localitatea 2 Mai, pentru a protesta impotriva gazelor de sist. Numarul paleste in fata celor 5.000 de persoane care au facut acelasi lucru in Barlad. Este insa numai inceputul, spune Paul Iurea, reprezentantul asociatiei ecologiste Vama Verde, care a organizat actiunea. „Pregatim un protest de amploare in data de 1 mai, cand pe litoral se vor afla zeci de mii de turisti. Vrem sa aducem o scena si mai multe formatii”, a mai spus Iurea, care doreste sa faca din acest eveniment cel mai mare protest public inregistrat vreodata in Constanta.
Protestul de care vorbeam mai sus, din 2 Mai, a avut efect. In primul rand, a facut si autoritatile locale constiente de acest fenomen. La miting a participat si un primar din sud, dar si un senator. Propagarea miscarii de protest in randul parlamentarilor si edililor este importanta, caci acestia au un cuvant important de spus. Organizatorii spun insa ca nu vor sa politizeze actiunile.
Capital de imagine
Cel putin cinci organizatii se lupta acum pentru impiedicarea acestora, desi trecutul lor nu le recomanda cu nimic in lupta pentru protejarea mediului. Exploatarea gazelor de sist a atras atentia si unor protestatari de profesie, care nu au si nu au avut nicio legatura cu miscarea eco. Unul dintre cei mai vehementi reprezentanti ai acestui gen este Nicolae Mavrodin, care s-a autotintitulat capetenie nationala si presedinte al Asociatiei Haiducilor. El si-a asumat rolul de a organiza un miting in orasul Constanta si a promis dezvaluiri uimitoare referitoare la implicarea unor persoane cunoscute in afacerea gazelor de sist. Mavrodin nu este insa cel mai credibil personaj. El este cunoscut dupa ce a facut circ anul trecut la Ziua Marinei, dar si dupa seria de o luna de proteste din fata prefecturii, unde a scandat impotriva actualei conduceri a tarii. Luna trecuta, Mavrodin a fost arestat preventiv pentru sustragere de la efectuarea verificarilor financiar-contabile si fals in acte. Trecutul sau este umbrit si de cateva afaceri dubioase realizate dupa revolutie, care au ca obiect patrimoniul sindical.
Actiuni birocratice
Actiunile in strada nu sunt privite cu ochi buni de alte ONG-uri. Reprezentantii Mare Nostrum au declarat public faptul ca asemenea iesiri sporadice „risca sa devina ridicole”. Acestia au anuntat ca nu intentioneaza sa organizeze actiuni de protest in strada, deoarece „pericolul demararii exploatarilor nu mai este iminent” (n.r. – Chevron a sistat provizoriu exploatarea gazelor de sist in Dobrogea).
Atitudinea este considerata „dezamagitoare” de catre unul dintre membrii care s-au alaturat pe retelele de socializare actiunii de stopare a exploatarii gazelor de sist. Mihaela Candea, director executiv Mare Nostrum, a declarat insa ca nu exclude manifestari in strada. „Protestele de strada au rolul lor daca sunt bine organizate si reprezentate. Daca sunt numai trei persoane, nimeni nu o sa fie impresionat. Toate aceste forme de protest trebuie dublate de actiuni birocratice”, a precizat aceasta.
Teama de politizare
Reprezentatul Mare Nostrum si‑a exprimat si temerea ca astfel de evenimente pot fi confiscate de politicieni. La 2 Mai, un senator si-a facut aparitia la miting. Despre faptul ca la Bar-lad au iesit in strada 5.000 de persoane, iar in judetul Constanta numai circa 150, Mihaela Candea a precizat ca „cetatenii din Barlad au fost mult mai activi pentru ca erau primii vizati de explorari. Au avut si sprijinul unei formatiuni politice”. Mare Nostrum con-tinua lupta si, in co-la-borare cu alte asociatii, va or-ga-niza o con-ferinta de presa, saptamana aceasta, cu tema „Fara exploatari de gaze de sist in Romania”. Mitingul de pe 8 aprilie de la Mare Nostrum a fost anulat. La fel de cert este ca reprezentantii Asociatiei Vama Verde nu aproba aceasta atitudine, despre care spun ca nu este atat de eficienta ca iesitul in strada.
In ciuda neintelegerilor dintre ONG-uri, ramane pericolul ecologic. Geologii spun ca gazele de sist se extrag prin metoda frictionarii hidraulice, in care pot fi folosite aproape 500 de substante nocive, unele cu efect cancerigen. „Nu putem cunoaste cu exactitate efectele pe termen mediu si lung asupra apei freatice”, a spus Elisabeta Ionescu, geolog. Efectul asupra apei de subteran sunt cu atat mai demne de luat in seamna cu cat aceste ape sunt singurele care alimenteaza Dobrogea. Ele sunt folosite atat pentru consumul direct al populatiei, cat si pentru agricultura. In cazul in care acestea ar fi poluate, efectele s-ar resimti pana in Tulcea, in Delta Dunarii.
Chevron temporizeaza
Compania Chevron a anuntat, printr-un comunicat de presa, ca singura activitate pe care o va intreprinde pana la sfarsitul anului va fi un studiu standard de fizica a pamantului, cu scopul de a evita zonele de patrimoniu cultural, orasele, satele, dar si zonele de interes ecologic. „Intelegem importanta transmiterii de informatii atat despre tehnologiile de explorare, care sunt standard pentru industria de petrol si gaze, cat si despre tehnologiile pentru eventuala exploatare a gazului natural din formatiuni de sist, care sunt noi pentru Romania, dar care au fost aplicate in deplina siguranta in multe alte locuri din lume in ultimii 60 de ani”, se mai spune in comunicat.