Culturile perene de cereale, care necesita mai putine ingrasaminte si erbicide, micsorand implicit consumul de combustibil in comparatie cu culturile cultivate anual, ar putea fi disponibile in doua decenii, anunta cercetatorii in revista Science.
Culturile perene de cereale, care necesita mai putine ingrasaminte si erbicide, micsorand implicit consumul de combustibil in comparatie cu culturile cultivate anual, ar putea fi disponibile in doua decenii, anunta cercetatorii in revista Science.
Cerealele multianuale ar putea fi una dintre cele mai mari inovatii din cei 10.000 de ani de agricultura si ar putea fi dezvoltate chiar mai devreme prin programe adecvate de cercetare, a declarat John Reganold, profesor in stiinte ale solului la Universitatea Washington State Regents.
Culturile perene, sustin autorii, cresc mai multe sezoane la rand si au radacini mai adanci fata de culturile anuale, permitand plantelor sa profite mai mult de precipitatii. Radacinile lor ajung pana la 4 metri adancime, si astfel reduc eroziunea solului si ajuta la retinerea carbonului din atmosfera. Au nevoie de mai putine interventii cu utilaje agricole si de mai putine erbicide, caracteristici importante in special pentru regiunile mai putin dezvoltate ale lumii.
Prin contrast, cerealele anuale pot pierde de pana la 5 ori mai multa apa decat cerealele perene si de 35 de ori mai multi nitrati, nutrienti esentiali pentru planta, care pot migra de pe campuri poluand apa potabila si creand asa numitele „zone moarte” in apele de suprafata.
In momentul de fata, cercetari privind plantele perene sunt in plina desfasurare in tari precum Argentina, Australia, China, India, Suedia sau SUA.