Defrisarile ilegale, practici care prospera si reprezinta pana la 90% din comertul cu lemn in tarile tropicale, risca sa zadarniceasca eforturile desfasurate pentru salvarea padurilor, acest instrument crucial de reglementare a climei, avertizeaza ONU si Interpol intr-un raport facut public joi, citat de AFP.
Mai mult, aceasta activitate, de care se face responsabila in proportie de pana la 90% ‘crima organizata’, devine din ce in ce mai sofisticata.
‘Daca defrisarile ilegale nu pot fi controlate, inevitabil, eforturile comunitatii internationale de a reduce si compensa emisiile de dioxid de carbon vor fi anulate’, subliniaza Programul Natiunilor Unite pentru mediu /PNUE/ si organizatia internationala de politie.
Lupta impotriva deforestarii constituie un instrument-cheie al luptei impotriva schimbarii climatice: padurile, in primul rand cele tropicale, sunt veritabile rezervoare de CO2. Taierea padurilor se afla la originea a circa 17% din emisiile globale de gaz cu efect de sera.
In prezent, in lume mai exista doar a zecea parte din padurile virgine. In acelasi timp, lemnul taiat ilegal reprezinta intre 10% si 30% din volumul total comercializat pe plan mondial, proportie care ajunge la 50% pana la 90% in cazul principalelor tari tropicale – bazinul amazonian, bazinul fluviului Congo si Asia de Sud-est.
Comunitatea internationala incearca sa limiteze defrisarile prin intermediul mecanismului REDD+ /Reducerea emisiilor legate de defrisare si degradarea padurilor/, menit sa asigure sprijin financiar tarilor care aleg sa nu faca defrisari.
Dar, ‘pentru ca REDD+ sa functioneze, banii dati comunitatilor pentru eforturile de conservare a padurilor trebuie sa fie reprezinte o suma mai mare decat cea pierduta in urma deteriorarii acestui mediu. Taierea ilegala a copacilor ameninta sistemul daca veniturile rezultate din aceasta activitate sunt superioare celor varsati in cadrul REDD+’, explica autorii raportului. In plus, comunitatile sunt frecvent supuse amenintarilor si actelor de violenta.
Raportul insista ca in ultimii cinci ani defrisarile ilegale au devenit din ce in ce mai sofisticate si ca, in proportie de pana la 90%, aceasta activitate – care aduce intre 30 si 100 de miliarde de dolari pe an – este practicata de ‘crima organizata’.
In document sunt enumerate si 30 de metode utilizate de cei implicati in astfel de activitati, intre care folosirea mitei pentru a obtine autorizatii, piratarea site-urilor de internet guvernamentale pentru a modifica volumul de lemn autorizat in transporturi, amestecarea lemnului ‘clandestin’ cu cel ‘legal’ in scopul spalarii de bani sau construirea de drumuri in mijlocul plantatiilor pentru defrisarea ilicita a acestora.
‘O mare parte din spalarea acestor bani a devenit posibila datorita sumelor mari de bani varsate de investitori instalati in Asia, in Uniunea Europeana si in Statele Unite ale Americii, inclusiv prin intermediul fondurilor de pensii’, se precizeaza in raport.
Si, data fiind ca cererea de lemn se afla in crestere pe piata mondiala – se prevede chiar o crestere de 70% pana in 2020 -, in mare parte datorita puterilor emergente cum este China, practica defrisarilor ilegale pare sa aiba un viitor luminos inainte.
In iunie, PNUE si Interpol au lansat proiectul comun LEAF /acronimul de la Law Enforcement Assistance for Forests si in acelasi timp ‘frunza’, in engleza/, initiativa menita sa lupte impotriva tuturor aspectelor criminalitatii forestiere si pe care comunitatea internationala este indemnata sa o sustina financiar.
