Rovana Plumb si Sulfina Barbu se acuza reciproc • Desi, oficial, nu exista legatura intre companiile care doresc exploatarea aurului, folosind cianuri, la Certej si Rosia Montana, neoficial, cele doua consortii canadiene au in spate aceiasi oameni • Cert ramane faptul ca, initial, afacerile au fost finantate de Frank Timis
Imediat dupa ce actualul ministru al Mediului, Rovana Plumb, anunta ca Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) a depus la Tribunalul Bucuresti cererea de constatare a nulitatii acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej (judetul Hunedoara), fostul ministru al Mediului, vicepresedinte al PDL, Sulfina Barbu, a replicat ca o eventuala anulare a acordului de mediu ar fi „periculoasa” si „antieuropeana”.
Aleasa astazi in functia de vicepresedinte al Organizatiei PES Women, Rovana Plumb a sustinut, saptamana trecuta, o conferinta de presa avand ca tema depunerea, la Tribunalul Bucuresti, a cererii de anulare a acordului de mediu primit de proiectul minier de la Certej. „Pasii urmatori vor fi desemnati de catre instanta de judecata competenta, conform legii, iar institutiile de mediu implicate ii vor urma intocmai”, declara ministrul. In plus, Rovana Plumb anunta ca a solicitat Comisiei de Disciplina din cadrul Ministerului Mediului investigarea activitatii tuturor persoanelor care au fost implicate in acordarea avizului de mediu pentru proiectul de la Certej, la sfarsitul acestora urmand sa fie facute publice concluziile acestei proceduri interne. „Resursele naturale ale Romaniei nu pot fi si nu vor fi obiect de tranzactii pe sub mana pentru niciun functionar care a uitat ca PDL nu se mai afla la guvernare. Nu putem accepta sub nicio forma prelungirea acestui tip de comportament iresponsabil al celor de la PDL, care considerau pe perioada guvernarii ca pot dispune asa cum doresc de resursele minerale si naturale ale Romaniei”, spunea oficialul. Referindu-se la acordul de mediu pentru proiectul de la Certej, potrivit legilor in vigoare, Rovana Plumb spunea ca acordarea lui era de competenta ANPM, asadar, nu putea fi emis de catre o autoritate locala sau regionala – in cazul de fata, Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Timisoara. „Competenta evaluarii impactului asupra mediului pentru proiectele care prevad defrisarea unei suprafete mai mari de 10 ha era de nivel central, iar in cazul proiectului de la Certej, proiectul prevede defrisarea unei suprafete de circa 165 ha. Astfel, in cazul acestui proiect, autoritatea competenta emite un acord integrat de mediu, nu doar un simplu acord de mediu. De asemenea, la data emiterii acordului, dezbaterile publice transfrontaliere, precum si intalnirile cu autoritatile ungare nu s-au finalizat cu un accord, ba mai mult, pozitia Ungariei este exprimata intr-un raspuns in care sunt prezentate multiple aspecte negative referitoare la acest proiec, legate mai ales de riscurile pe care le implica desfasurarea viitoarei activitati”, preciza ministrul Plumb. Aceasta a completat cu faptul ca in cazul exploatarii de la Certej se incalca doua directive europene, respectiv Habitate si Pasari, iar cei care au eliberat acest acord vor fi sanctionati.
Sulfina si replica
In ziua imediat urmatoare declaratiilor Rovanei Plumb, fostul sef de la Mediu, Sulfina Barbu, a facut critici vehemente, spunand ca o eventuala anulare a acordului de mediu ar fi „periculoasa” si „antieuropeana”. „Sunt consternata de declaratiile doamnei ministru, care se pronunta fara sa cunoasca lucrurile! Spune ca PDL ar fi dat acorduri. Ii amintesc ca, de la 1 aprilie 2007, PDL nu mai are ministru al Mediului. Poate il intreaba pe colegul domniei sale, care a fost ministrul Mediului in perioada 2008-2009, poate ii intreaba pe colegii de la UDMR, care au fost ministri, pentru a lamuri lucrurile si pentru a evidentia ipocrizia USL-ului”, a spus vicepresedintele PDL. In opinia Sulfinei Barbu, „este periculos ca un om politic sa vina si sa anuleze avize, acorduri, care au fost date pe proceduri europene”. „Vine un politician si spune ‘Nu-mi place de cei care au cerut acest aviz, anulam avizul si eu, care sunt reprezentantul USL, voi spune cine merita sau nu’. Este un comportament periculos, antieuropean si care induce pe piata economica si in randul oamenilor de afaceri neincrederea in institutiile publice. In orice moment, un act eliberat de catre o institutie va putea fi anulat de catre un reprezentant politic!”, a replicat fostul ministru.
Certej vs. Rosia Montana
Proiectul minier propus la Certej, de catre compania canadiana Eldorado Gold Corporation, prin intermediul societatii Deva Gold, a primit acordul de mediu din partea Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Timisoara, inca de la inceputul lunii iulie. „In al doilea trimestru al anului 2015 estimam sa incepem exploatarea”, anunta atunci directorul general al Deva Gold SA, Nicolae Stanca.
Principalul investitor, Eldorado Gold Corporation, este o companie miniera canadiana, listata la bursa din Vancouver care opereaza si in Grecia, Turcia, China si Brazilia. Compania miniera a preluat in decembrie 2011 European Goldfields, care detinea 80% din societatea Deva Gold SA, celelalte 20% din actiuni fiind detinute de compania de stat Minvest Deva.
Proiectul Certej este prima exploatare a aurului pe scara larga pe baza de cianuri din Romania, care a primit acordul de mediu. Pentru ca la Rosia Montana nu s-a intamplat inca acest lucru. Certej se afla in asa-numitul patrulater aurifer al Romaniei, o zona din Muntii Apuseni care cuprinde minele din zona Rosia Montana, Bucium, Baia de Aries, Almas, Brad si Sacaramb. Avizul de mediu era considerat de canadieni „ultima piatra de hotar” inainte de demararea proiectului minier.
La Rosia Montana (judetul Alba), dezvoltatorul proiectului este tot o companie canadiana, Gabriel Resources. Oficial, nu este nicio legatura intre aceasta si Eldorado Gold Corporation. Poate doar faptul ca sunt companii canadiene. Insa, la inceputurile lor, cele doua afaceri, Rosia Montana Gold Corporation si Deva Gold, au fost finantate de Frank Vasile Timis, fondatorul si fostul presedinte al Gabriel Resources, compania ce detine pachetul majoritar al Rosia Montana Gold Corporation. Participatia statului roman, similara celei de la Rosia Montana, este acceptata in forma actuala, iar contractul ce sta la baza acestui proiect este tot unul secret.
Potrivit unor informatii prezentate de organizatiile de mediu, proiectul minier de la Certej, care ocupa o suprafata de 456 hectare, presupune procesarea a 45 de milioane de tone de minereu – cu o concentratie de 1,8 grame de aur pe tona de minereu – si utilizarea unei cantitati de cianura de sodiu de 1.653 tone pe an, timp de 16 ani. Ca si in cazul proiectului Rosia Montana, reziduurile rezultate dupa prelucrare, inclusiv cele cu cianura si metale grele, vor fi depozitate intr-un iaz de decantare in aer liber cu o suprafata totala de 63 de hectare.