Despre Fat-Frumos se spunea ca ar fi crescut intr-o luna cat altii intr-un an. Ei bine, metafora este cat se poate de reala atunci cand ne referim la ferma sotilor Ioana si Ioan Mihalca din Petrova. Ce au facut ei tocmai in creierul muntilor, in trei ani, elevetienilor le-au trebuit cam zece. In prezent, ferma are grajduri cu 60 de vite, vestiare, bai, birou pentru medicul veterinar, laborator, rampa ecologica de gunoi, dezinfector, camere pentru procesarea laptelui, spatii de cazare cu dormitoare si bai pentru familie si pentru cei sapte lucratori si in general, toate cele necesare unei ferme de talie europeana, poate chiar ceva mai mult.
Sotii Mihalca au primit certificat atat certificatul de producator ecologic, cat si pe cel de producator traditional. Recent, ferma lor a devenit punct de cercetare universitara pentru un grup de cercetatori de la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj.
La inceput multi au ras de mine, ma priveau cu neincredere dar nu m-am lasat
Ideea organizarii unei ferme s-a nascut dupa o excursie de documentare in Austria, Germania si Elvetia, organizata de Asociatia Crescatorilor de Taurine (ACT) “Bruna Schwyz”. “Am vazut fermele din occident si atunci am zis: asa ceva pot sa fac si eu, ba inca mai grozav!”, povesteste Ioan Mihalca. “La inceput multi au ras de mine, ma priveau cu neincredere dar nu m-am lasat”. Pentru implinirea visului sau, fostul sofer de TIR a accesat fondurile Sapard si creditul “Fermierul”, s-a imprumutat pe la banci, in paralel a facut tot felul de cursuri de specialitate si in luna mai 2007 a inceput lucrarile de constructie sus pe deal, la o distanta de multi kilomentri de vatra comunei, fara drum, fara aductiune de apa si fara curent. “Este locul cel mai bun, un loc binecuvantat de Dumnezeu de unde vezi crestele muntilor pana hat departe, vezi Hera, Pop Ivan-ul, Pietrosul…”. Au urmat de doi ani de munca titanica de terasare a zonei, de construirea si pietruirea unui drum forestier, ridicarea constructiilor aferente fermei si, mai ales, descurcarea in complicatul si adesea inutilul hatis birocratic ca apoi, la data prevazuta de contractul cu Agentia SAPARD, totul sa fie gata. Ba mai mult, intre timp a obtinut atat certificatul de producator ecologic, cat si pe cel de producator traditional si o serie de diplome. Recent, a reusit ca prin eforturi proprii sa introduca si curentul electric, nu numai pentru ferma, ci si pentru locuitorii din apropriere pe care administratia locala i-a neglijat, potrivit Informatia Zilei.
Produsele sunt la mare cautare in restaurantele din Sighet si Baia Mare
“Procesam zilnic cam o mie de litri de lapte, din care 700 litri de la gospodariile din Petrova si 400 litri de la vacile noastre> fabricam cas si branza framantata atat in varianta ecologica, cat si traditionala”, explica Ioan Mihalca. Datorita calitatilor speciale, produsele fermei sunt la mare cautare in restaurantele din Sighetu-Marmatiei si Baia Mare.
Pe langa succesul de piata al branzeturilor produse de ferma ecologica a sotilor Ioana si Ioan Mihalca, din Petrova, si calitatea produselor atestata de certificatele de producator ecologic si traditional, precum si de o serie de diplome, singura ferma ecologica din Maramures, realizata din fonduri SAPARD care a rezistat timpului, a devenit punct de cercetare universitara. In aceasta perioada, la ferma lucreaza un grup de cercetatori de la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca.
Este vorba de prodecanul prof dr. Mihai Gheorghe si conf. dr. Nicusor Sima, si un grup de studenti care studiaza ameliorarea solului prin fertilizare organica. Ei urmaresc directia evolutiei pajistii sub aspectul compozitiei floristice si cel al productivitatii si calitatii furajului obtinut. “Cercetarea se face pe patru loturi pe care se aplica 16 retete de fertilizare organica”, explica prof dr. Mihai Gheorghe.
Rezultatele cercetarii, in sprijinul agricultorilor privind ameliorarea pasunilor
“Scopul cercetarii este punerea in valoare a fertilizarii solului cu ingrasaminte organice solide din ferma Mihalca, fertilizarea cu ingrasaminte semiorganice, respectiv ghiule cu amestec de apa si dejectii solide si lichide si fertilizarea cu must de grajd, pe fond de amendare si neamendare a solului fara ca terenul sa fie mobilizat, respectiv arat. Ne intereseaza cum lucreaza calciul din carbonatul de calciu in sensul schimbarii compozitiei floristice. Intentia noastra este de a demonstra ca productia de iarba va creste de cel putin trei ori”. Rezultatele cercetarii vin in sprijinul agricultorilor maramureseni privind ameliorarea pasunilor si, deasemenea, incurajeaza o agricultura extensiva, ecologica, fara ierbnicide si ingrasaminte chimice la costuri mici, accesibile oricui. La activitatea de cercetare-dezvoltare participa si doi studenti ai universitatii< Cristina Matei se ocupa de controlul calitatii laptelui si a furajelor iar Dorin Plesa este implicat in reconstructia ecologica a zonei.
