Fundatia Culturala Rosia Montana va contesta in instanta avizul de descarcare de sarcina arheologica a unei parti a masivului Carnic, emis de Directia pentru Cultura Alba.
Fundatia Culturala Rosia Montana va contesta in instanta avizul de descarcare de sarcina arheologica (Imagine: Cristian Movila/Mediafax Foto)
Presedintele Fundatiei Culturale Rosia Montana, Ioan Piso, a declarat, vineri, intr-o conferinta de presa, ca Ministerul Culturii a mai emis in 2004 un aviz similar, care a fost anulat definitiv si irevocabil printr-o sentinta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
„Avizul de descarcare de sarcina arheologica a muntelui Carnic, emis de Ministerul Culturii in ianuarie 2004, a fost anulat in instanta, la Curtea de Apel Alba Iulia si apoi la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in mod definitiv si irevocabil. A mai da un alt aviz, pentru acelasi munte Carnic, fara a se fi facut cercetari suplimentare, fara a se fi schimbat ceva din situatie, este o ilegalitate. Fundatia Culturala Rosia Montana va intreprinde toate demersurile impotriva acestui act ilegal si scarbos si vom ataca avizul in instanta”, a spus Piso.
Directia Judeteana pentru Cultura Alba a emis, joi, certificatul de descarcare de sarcina arheologica pentru o parte din masivul Carnic , dupa aprobarea raportului de cercetare arheologica preventiva „Masivul Carnic, Rosia Montana, Romania – proiectul minier Rosia Montana”.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu National (DCJPN) Alba a emis acest certificat pe baza hotararii din 12 iulie a Comisiei Nationale de Arheologie privind aprobarea raportului de cercetare arheologica preventiva „Masivul Carnic, Rosia Montana, Romania – proiectul minier Rosia Montana”.
„Acesta este primul pas necesar in procesul de a asigura salvarea, conservarea si valorificarea mostenirii arheologice si arhitectonice de la Rosia Montana”, se arata in comunicatul citat, precizandu-se ca ministrul Culturii si Patrimoniului National, Kelemen Hunor, a initiat un plan de actiune care sa asigure conservarea celor mai importante situri arheologice si monumente arhitectonice.
Planul are ca obiectiv salvarea si punerea in valoare a 80% dintre valorile arheologice si arhitectonice din regiune, printre ele numarandu-se: galeriile miniere cu semnificatie istorica deosebita aflate in zona Piatra Corbului, galeriile din zona Catalina-Monulesti, care vor fi cercetate, restaurate si deschise publicului, incinta funerara romana de la Tau Gauri, sistemul hidraulic roman din sectorul minier Paru-Carpeni, inclusiv galerii romane, medievale si moderne, 41 de cladiri monument istoric din zona protejata, centrul istoric al localitatii revitalizat, peste 100 de kilometri de galerii de mina care vor fi cercetate de arheologi pentru alte descoperiri.
Acest plan va fi realizat prin alocarea de catre compania Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) a 70 de milioane de dolari, care vor fi cheltuiti la Rosia Montana pentru lucrarile de conservare si punere in valoare a patrimoniului arheologic si arhitectonic. De asemenea, planul cuprinde infiintarea unei comisii speciale – din care vor face parte experti independenti – care va monitoriza si va avea puterea de a opri in orice moment exploatarea, in situatia in care se vor face descoperiri importante, scria in comunicatul Ministerului Culturii.
„Este o procedura legala care a respectat toate etapele necesare. Nu pot oferi mai multe detalii. In momentul in care se va parcurge o noua etapa, atunci voi oferi alte informatii. Avizul inseamna salvarea a circa 80 la suta din patrimoniul cultural construit si respecta criteriile privind salvarea patrimoniului national. Urmeaza, daca va fi cazul, scoaterea de pe lista monumentelor istorice a unei parti a masivului Carnic”, a declarat, joi seara, la Cluj, Kelemen Hunor, intrebat despre certificatul de descarcare de sarcina arheologica.
Rosia Montana Gold Corporation dezvolta proiectul minier de la Rosia Montana, din Muntii Apuseni, cu costuri proiectate de un miliard de dolari, prin care compania estimeaza ca va extrage 626.000 de uncii Troy de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei. O uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame de aur.
Compania este controlata de firma canadiana Gabriel Resources, care detine 80,46% din capitalul social, in timp ce statul roman controleaza 19,31% din actiuni, prin firma Minvest Deva, iar alti actionari cumuleaza 0,23% din titluri.
