Ziarul nostru a tras nenumarate semnale de alarma cu privire la situatia de la Somos, unde Directia Silvica a defrisat arborii situati la marginea padurii, pentru a face loc unui gard, construit cu incalcarea mai multor prevederi legale si in lipsa unui acord de mediu valabil. Construirea gardului a inceput cu toate ca acordul de mediu era expirat, iar in decizia de incadrare emisa de Agentia pentru Protectia Mediului in 22.02.2011 e se arata negru pe alb ca se da unda verde pentru complex numai daca „nu se vor executa taieri de arbori in vederea realizarii investitiei”. Pe de alta parte, avocatii celor care lupta impotriva celor intamplate acolo vorbesc despre savarsirea unei infractiuni de fals, infractiune comisa pentru a justifica preluarea administrarii fondului cinegetic din padurea cu pricina de catre Directia Silvica Arad. Din informatiile noastre, conform contractului nr. 101 de predare a fondului de vanatoare nr. 26 Somos, operatiunea de predare s-a realizat pe data de 26.06.2011. La vremea respectiva, in fisa in care era trecuta suprafata neproductiva din punct de vedere cinegetic figura suprafata de 32 de hectare, din totalul de 10.242 de hectare. Cele 32 de hectare reprezentau drumurile nationale, judetene si calea ferata care traverseaza fondul de vanatoare. Pentru toate celelalte suprafete se platea redeventa datorata statului si proprietarilor terenurilor. Conform unor date publicate pe internet in 2013, fisa cu privire la suprafata neproductiva din punct de vedere cinegetic era modificata, de data aceasta aparand o rubrica noua, cu o suprafata de 714,3 hectare neproductiva din punct de vedere cinegetic, exact suprafata singurei paduri de pe raza fondului de vanatoare, unde figureaza Complexul de Vanatoare Somos, care are autorizatia nr. 29/216577/24.03.2011.
In urma solicitarii avocatilor care se opun, pe buna dreptate, construirii tarcului, solicitare adresata Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic si Vanatoare Oradea in vederea prezentarii oficiale a structurii suprafetei neproductive cinegetic, institutia cu pricina a refuzat in prima faza comunicarea acestei informatii. In aceste conditii, avocatii au solicitat instantei sa oblige ITRSV sa transmita documentul solicitat. Surpriza insa. A aparut o alta fisa a fondului de vanatoare, in care apare o rubrica care nu exista anterior, cu mentiunea „lipsea din fisa la data preluarii fondului”. Astfel, cei care s-au opus construirii tarcului sustineau ca nu mai trebuie alte dovezi cu privire la falsul comis. Exista astfel dovada clara ca in momentul preluarii fondului de vanatoare de la Directia Silvica nu exista acordul gestionarului pentru constructia gardului, constructie care nu se poate realiza fara acordul acestuia. Potrivit vanatorilor, ingradirea unei paduri protejate, cum e cea de la Somos, este o adevarata crima. Acolo traiesc specii de vanat mare, cerb lopatar, cerb carpatin, mistret, pentru care padurea reprezinta singurul refugiu de pe acel fond. Astfel, s-a facut o plangere penala pentru fals si uz de fals, silvicultorii fiind acuzati ca „au modificat acte oficiale pentru a putea obtine in mod fraudulos dreptul de a realiza acest complex de vanatoare.”
Defrisari masive
De mentionat ca pentru ca tarcul sa poata sa fie construit s-au facut defrisari masive, ilegale, dupa cum sustin cei care se opun investitiei, arborii fiind indepartati cu tot cu radacina, in incercarea de eliminare a tuturor probelor cu ajutorul lamei buldozerului. Din pacate nimeni nu a raspuns sesizarilor facute, astfel, pe aceasta cale le cerem inca o data public sa raspunda celor de la Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, conducerii Regiei Nationale a Padurilor Romsilva, Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic si Vanatoare Oradea, cum a fost posibil ca intr-o padure de protectie s-a taiat un aliniament pe o banda cu latimea de la cinci la opt metri, pe o lungime de 15 kilometri, s-au extras ilegal sute de arbori.
Complicitati din partea mai multor institutii
Acum, cei care se opun proiectului sustinut de directorul Directiei Silvice, Teodor Tigan, sustin ca detin o adresa de la Comisariatul de Regim Silvic si Cinegetic (CRSC) Oradea, fostul Inspectorat Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic, prin care se confirma faptul ca operatiunea de scoatere din fondul de vanatoare a suprafetei pe care s-a realizat tarcul, s-a facut prin fals si uz de fals. Asta, in conditiile in care actualul gestionar al fondului nu si-a dat avizul pentru scoaterea padurii Somos din fondul pe care-l administreaza. De asemenea, acestia acuza Garda de Mediu si CRSC de complicitate la taierile ilegale care s-au facut pentru ridicarea gardului, in conditiile in care desi in zona s-au facut defrisari masive, asa cum am aratat mai sus, in urma verificarilor s-a stabilit doar un prejudiciu de 0,98 mc, pentru ca daca s-ar fi ajuns la 1 mc prejudiciu s-ar fi deschis dosar penal, iar in conditiile actuale este vorba doar despre o contraventie. Indiferent care este cantitatea de lemn taiat, refuzam sa credem ca este de doar 0,98 mc, in conditiile in care s-au defrisat sute de aorbori pe o lungime de 15 kilometri, iar un arbore poate avea un metru cub, interdictia din partea Agentiei de Protectie a Mediului, asa cum va informam in numerele trecute ale ziarului nostru nu era cantitativa, ci era totala, in sensul de a nu se taia niciun arbore pentru amplasarea gardului.
Un gard electrificat
Mai mult, reprezentantii celor care se opun proiectului sustin ca gardul ce a fost ridicat este… electrificat. „Ne intrebam cine si-a permis sa faca defrisari intr-o padure de protectie, Sit Natura 2000, pe o lungime de 15 kilometri si o latime cuprinsa intre cinci si zece metri, pentru a putea amplasa acolo un gard electrificat? Din cauza acestui gard au murit sute, daca nu chiar mii de pasari, iar animalele care aveau habitatul in padure si au ramas in afara acesteia dupa ridicarea gardului produc numeroase pagube agricultorilor din zona. De asemenea, calul unui satean din Tipar a avut serios de suferit, dupa ce a atins gardul. Animalul si-a revenit abia dupa un tratament de trei-patru saptamani, la un cabinet veterinar din Sintea Mare”, sustin cei care se opun proiectului.
Din informatiile noastre, in iarna, Directia Silvica si gestionarul fondului de vanatoare a incercat sa intocmeasca o serie de procese verbale de inventariere a vanatului, insa nu s-a predarea-primirea gestiunii asupra suprafetei cu pricina nu a fost realizata. Tot conform surselor noastre, actualul gestionar al fondului, Asociatia de Vanatoare Lazar Hunting a facut o adresa catre Directia Silvica Arad prin care solicita sa i se puna la dispozitie o suta de exemplare de cerb lopatar si o suta de mistreti. Asta, in conditiile in care, conform surselor noastre, animalele ramase in tarc, alaturi de puii lor, nu mai acces la apa, iar Directia Silvica nu are nicio baza legala sa le furnizeze hrana, pentru ca suprafata pe care a fost ridicat tarcul nu a fost preluata oficial. Ne intrebam ce parere au reprezentantii Ministerului Mediului si cei ai asociatiilor de protectie a animalelor cu privire la situatia in care a fost pus vanatul de la Somos. Pentru a afla si un punct de vedere oficial, am trimis in acest sens mai multe intrebari catre ministerul de resort.
Plati anticipate fara acoperire contractuala
Persoanele care se opun proiectului au numeroase semne de intrebare si cu privire la modul in care s-a facut plata pentru ridicarea gardului, pentru ca in contract nu exista nicio prevedere privind plata anticipata. „ Teodor Tigan a grabit foarte mult executarea acestui gard. Astfel, s-a platit in avans firmei constructoare suma de 400.000 de lei, fara acest lucru sa fie prevazut in contract. Valoarea initiala totala a contractului a fost de 1.600.000 de lei plus TVA. Pentru a se justifica cei 400.000 de lei platiti in avans s-au mai facut lucrari la tarc si dupa ce instanta a dispus suspendarea lor”, mai spun cei care se opun tarcului.
Dupa cum deja ne-a obisnuit, purtatorul de cuvant al Directiei Silvice nu ne-a raspuns la telefon pentru a prezenta si punctul de vedere al institutiei pe care o reprezinta.
***
In numerele viitoare ale ziarului nostru vom dezvalui noi nereguli petrecute in cadrul Directiei Silvice Arad, cu privire la anumite partizi de masa lemnoasa scoase la licitatie cu dedicatie, retrase de la vanzare pentru a fi acordate ulterior firmei care ar trebui sa castige.
