Trei ministri ai viitorului cabinet Boc, Adriean Videanu, Laszlo Borbely si Kelemen Hunor si-au exprimat public pozitia si intentiile fata de proiectul minier de la Rosia Montana, in cadrul audierilor parlamentare de marti 22 decembrie. In acest moment, procedurile de avizare ale controversatului proiect minier de la Rosia Montana sunt inghetate la ministerul Mediului, dupa ce mai multe acte au fost contestate in instanta de ONG-urile care se opun deschiderii minei de aur. 
Compania canadiana Gabriel Resources sustine ca statul romana va castiga 4 miliarde de dolari. Presupusul profit va fi insa esalonat pe 16 ani, dar nu exista nici o garantie in afara declaratiilor companiei. Singurul contract dintre compania canadiana si statul roman, reprezentat de licenta de exploatare, este insa secretizat.
Garantii de 101% ca nu va polua
Si viitorul ministru al Mediului si Padurilor , Laszlo Borbely, si-a facut public punctul de vedere asupra proiectului minier de la Rosia Montana. „Eu am o pozitie foarte clara pana cand nu am o asigurare de 101 la suta ca nu va polua si stim ca am avut precendente in Romania cu poluarea din Maramures; deci, pana cand nu avem garantii de 101 la suta, pana atunci pozitia mea e ferma: aceasta investitie nu trebuie pornita. In momentul de fata sunt discutii; exista si o comisie mixta romano-maghiara. Suntem in faza in care adunam date ca sa vedem ce facem”, a declarat Laszlo Borbely.
In cadrul audierilor in comisiile de specialitate ale Parlamentului, viitorul ministru a oferit si o informatie noua. El a mentionat ca Gabriel Resources, actionarul majoritar al Rosia Montana, Gold Corporation, a facut demersuri pentru obtinerea unui nou plan urbanistic zonal, fostul PUZ fiind anulat in instanta fapt ce in 2007 a dus si la stoparea procedurii de evaluare a proiectului de catre guverul roman.
Oportunitate
Adriean Videanu a spus din nou, in cadrul audierilor de marti, 22 decembrie, ca dorinta sa este ca proiectul minier de la Rosia Montana sa devina operational. „Romania are 18 campuri aurifere care pot sa reprezinte o mare oportunitate. Reevaluarea proiectului poate sa reprezinte o oportunitate daca tinem cont de exigentele de mediu. A existat si o comisie parlamentara care s-a pronuntat asupra acestui proiect. Vom tine cont de toate sugestiile facute in timpul dezbaterilor publice, inclusiv de toate hotararile de instanta care s-au dat, dar este un potential al resurselor minerale pe care Romania nu-l valorifica. Romania importa de zeci de miliarde ceea ce inseamna resurse minerale. Proiectul de dezvoltare al acestui zacamant este sub aspectul tehnic. Din momentul obtinerii avizului de mediu, din evaluari, se vor cheltui in medie cam 1 milion de dolari pe zi, bani care vor insemna locuri de munca, in perioada de varf de sarcina.”
Atentie la muzeu
Kelemen Hunor a fost si el chestionat despre proiectul minier de parlamentarii care l-au audiat in calitate de ministru propus pentru Cultura. Kelemen Hunor a declarat ca, in calitate de ministru, nu se va grabi cu avizele pentru Rosia Montana. „Sunt convins ca, fara o cercetare prealabila, fara o cercetare foarte atenta nu se poate trece la urmatoarea faza”, a declarat Kelemen Hunor. El a mai arata si ca peste 10.500 de piese au fost restaurate si inventariate dupa cercetarile arheologice care au inceput dupa 2001, care reprezinta baza pentru un viitor muzeu de la Rosia Montana.
Proiectul minier din judetul Alba a revenit in dezbaterea publica dupa ce Adriean Videanu a declarat public ca doreste ca proiectul sa fie inclus in programul de Guvernare si ca este necesara demararea rapida a extractiei aurului deoarece pretul acestui metal pretios este foarte bun.
In iulie 2009 presedintele Traian Basescu a vizitat Rosia Montana. In campania electorala Traian Basescu a declarat ca nu se poate pronunta nici pro nici contra proiectului deoarece nu are la indemana o concluzie clara a unor specialisti. „Nu o sa intru nici in demagogia de a pune problema ‘nu, nu se poate exploata’, pentru ca 80% din romani spun sa nu exploatam, si n-o sa intru nici in capcana de a spune ‘sunt sase sute de tone de aur, doua mii de tone de argint, este criza, hai sa le exploatam!’. Deci, astept o optiune facuta de oameni de stiinta”, a declarat Traian Basescu.
Cifrele afacerii Rosia Montana
-Intr-un raport tehnic al Gabriel Resources din mai 2009 se arata ca estimarile pentru proiectul minier de la Rosia Montana sunt de 224 de tone de aur si 822 de tone de argint pentru intreaga perioada de viata a minei concentratia medie a aurului fiind estimata la 1,46 grame pe tona si 6,88 de grame pe tona. Detaliile tehnice ale exploatarii pot fi consultate aici.
-Potrivit aceluiasi raport tehnic, exploatarea miniera urmeaza sa se intinda pe 16 ani. Gabriel Resources a avansat atat in materialele publicitare cat si in documentele si declaratiile publice ideea ca in cei 16 ani de exploatare miniera statul roman ar avea de castigat 4 miliarde de dolari, adica 250 de milioane de dolari pe an, respecitv 21 de milioane de dolari pe luna sau aproape 700 mii de dolari pe zi.
-Cele 4 miliarde contabilizate de rapoartele companiei Gabriel Resources se compun din taxele miniere, redeventa cuvenita exploatarii si din dividendele cuvenite statului, care are peste 19% din actiunile Rosia Montana Gold Corporation, detinatoarea licentei de exploatare. Redeventa pentru aur este de 2%, cota procentuala din valoarea productiei miniere prevazuta in legea minelor. Detalii despre cotele de redeventa aici. Compania canadiana mai promite si crearea a peste 2.300 de locuri de munca in timpul fazei de constructie a noii mine si a peste 800 de locuri de munca permanente in faza operationala a minei.
Maximizarea profitului pentru statul roman. Surse politice au declarat insa pentru HotNews.ro ca redeventele si profitul pe care statul roman ar urma sa le incaseze de la Rosia Montana ar trebui renegociate: „Trebuie sa maximizam profitul pentru statul roman si sa fim atenti ca investiile de mediu sa cada in sarcina Gabriel Resources, altfel riscam ca statul roman sa ia 6 lei din exploatare si sa investeasca 7 in ecologizare”.
Cifrele profitului de care urmeaza sa beneficieze statul roman au fost contestate de opinia publica si in special de ONG-urile care se opun proiectului. Toate cifrele prezentate mai sus sunt estimari ale companiei canadiene Gabriel Resources si trebuie luate cu o doza de scepticism avand in vedere ca evaluarea cantitatii de aur si argint a fost facuta de companie si nu se cunosc detaliile licentei de exploatare.
–Licenta secreta. Potrivit datelor oficiale ale Agentiei Nationale a Resurselor Minerale licenta de exploatare a zacamantului de la Rosia Montana a fost acordata in 1999 prin negociera directa de catre guvernul roman catre compania de stat Minvest Deva; licenta a fost apoi transferata catre Rosia Montana Gold Corporation al carei actionar majoritar s-a schimbat de mai multe ori. In prezent, actionar principal, cu 80%, este Gabriel Resources. Angajamentele economice si detaliile licentei nu au fost facute publice, documentul fiind secretizat, la fel ca si in cazul Sterling. In 2007, dupa ce Parlamentul a cerut oficial desecretizarea licentei, ANRM a solicitat la randul sau companiei Gabriel Resources acordul pentru desecretizarea licentei, dar compania a refuzat.
–Ce-i lipseste proiectului. In acest moment, procedurile pentru avizarea proiectului minier sunt inghetate la ministerul Mediului inca din 2007. Ministerul poate decide reluarea procedurii de avizare. In 2004, compania canadiana Gabriel Resources a demarat procedurile legale pentru implementarea proiectului minier. Unul dintre cele mai importante documente pe care compania trebuie sa il obtina inainte de a incepe prelucrarea minereului de aur este acordul de mediu. Aproape fiecare aprobare si fiecare document important obtinut de companie a fost contestat in instanta de ONG-urile care se opun proiectului (cele mai active ONG-uri in acest caz fiind Alburnus Maior si Centrul pentru Resurse Juridice). Din 2004 pana in 2007 compania canadiana Gabriel Resources a urmat mai multe proceduri si a solicitat si a obtinut o serie de aprobari de la institutiile statului.
–Proceduri oprite. In 2007, ministerul Mediului condus atunci de Attila Korodi (UDMR) a oprit procedurile in cazul Rosia Montana. „In prezent Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile este in imposibilitate de a continua procedura de evaluare a impactului asupra mediului intrucat unul din documentele depuse de titular in sustinerea cererii, respectiv certificatul de urbanism nr. 105/2007, nu poate produce efecte juridice fiind suspendat de drept”, se mentioneaza pe pagina de Internet a ministerului Mediului. O sinteza a actelor si procedurilor pe care le-a urmat compania si deciziile ministerului Mediului pot fi consultate aici. Noul ministru al mediului este udemeristul Laszlo Borbely. In perioada 2007 – 2008, Borbely a fost ministru al Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor.
Sursa: HotNews
