Array

Ideea ca Bucurestiul sa fie port la Dunare nu a fost abandonata, reinvie proiectul Canalului Dunare-Bucuresti

Reinvie proiectul Canalului Dunare-Bucuresti

Ideea ca Bucurestiul sa fie port la Dunare nu a fostabandonata, ci pusa din nou in actualitate de catrepromotori. Compania Nationala AdministratiaCanalelor Navigabile a inceput demersurile pentruobtinerea acordului de mediu, documentindispensabil pentru continuarea lucrarilordemarate in anii ’80. Proiectul, estimat la mai multde 9 miliarde de lei, vrea sa permita navigatia peraurile Arges si Dambovita, astfel trebuind sa fieconstruite si porturi, chiar langa Bucuresti Proiectul „Amenajarea raurilor Arges si Dambovita pentrunavigatie si alte folosinte”, propus a fi amplasat pe cursul raurilor Arges si Dambovita, injudetele Ilfov, Giurgiu si Calarasi, cu titular Compania Nationala Administratia CanalelorNavigabile SA Constanta, a debutat la inceputul anilor ’80, o parte dintre lucrari fiindexecutate pana in decembrie 1989; ideea dateaza din 1880.

Cele mai inaintate lucrari sunt pe raul Arges, lacul de acumulare de la Mihailesti – Cornetufiind finalizat dupa anul 1990, insa la parametri mai redusi fata de documentatia initiala.

Canal pentru Coridorul VII

Administratia Canalelor Navigabile tine la realizarea acestui obiectiv pentru ca prezinta beneficii „prin legarea municipiului Bucuresti cu fluviul Dunarea, respectiv cu Coridorul Transeuropean de Transport nr. VII”, se arata in Memoriul tehnic inaintat de companie Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, in vederea obtinerii acordului de mediu. In acest fel, se obtine racordarea capitalei tarii la principala artera de navigatie transeuropeana, ceea ce permite legatura directa a Bucurestiului cu alte capitale si mari centre orasenesti europene, precum Belgrad, Budepesta, Bratislava, Viena, Frankfurt, Duisburg, Rotterdam etc., plus accesul direct la portul maritim Constanta, iar prin canalul Rhin – Main – Dunare la reteaua europeana de cai navigabile.

Canalul astfel obtinut va permite transportul de mare capacitate, nepoluant, si va avea si rol de aparare impotriva inundatiilor. Lucrarea va fi buna la irigatii, va permite producerea de energie electrica, circa 120 GWh/an si va duce la dezvoltarea navigatiei de agrement si a turismului in zona.

Bucurestiul cu doua porturi

Pe cele doua rauri sunt prevazute lucrari pentru amenajarea senalului navigabil, a ecluzelor, a porturilor si a utilitatilor necesare folosirii acestui canal navigabil.

Bucurestiul este privilegiat si va avea 2 porturi, unul in zona de sud-vest a orasului, pe Arges, denumit Bucuresti – 1 Decembrie, si altul in zona de sud-est, pe Dambovita, denumit Bucuresti – Glina. Ultimul port din serie este cel de la Oltenita, la confluenta Argesului cu Dunarea.

Estimarile beneficiilor sunt extrem de incurajatoare, astfel ca se pune intrebarea de ce a fost abandonata o astfel de lucrare acum mai bine de 20 de ani. Canalul va permite un tranzit de marfuri de circa 20 milioane de tone/an, materialele de constructii fiind primele care ar putea fi transportate pe aceasta cale. Exista, totusi, o retinere. Costul lucrarii in varianta optima, este de 9,207 miliarde de lei..

 

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

103,714FaniÎmi place
110CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente