Impozitarea eolienelor, mina de aur pentru primariile din Dobrogea

Impozitarea eolienelor, mina de aur pentru primariile din Dobrogea
Impozitarea eolienelor, mina de aur pentru primariile din Dobrogea

Edilii constanteni au primit asigurari ca primariile vor fi cele care vor incasa taxa de 1,5 % din valoarea fiecarei turbine eoliene pe care o au in raza unitatii administativ teritoriale.

Edilii din Dobrogea spera ca prin taxarea eolienilor vor putea achita datoriile primariilor catre banciSursa: EVZ
Desi judetul Constanta este practic invadat de eoliene, in functiune sau in curs de realizare, marii investitori nu platesc “taxa pe stalp” promovata mai nou de Guvern. Singura lor contributie, acolo unde primariile au insistat, a constat in diverse sponsorizari pentru lucrarile de infrastructura. Acum, edilii constanteni isi freaca fericiti mainile ca pot deveni independenti financiar daca vor reusi sa-i taxeze pe investitorii de eoliene. Normele de aplicare a modificarilor la Codul Fiscal prevad si impozitarea constructiilor speciale.

Comuna Cogealac, intrata in atentia opiniei publice in urma cu trei ani cand mai multi localnici au fost impuscati de agentii de paza ai unui parc eolian in timpul unei revolte, este o asezare saraca. Desi are aproape 60 de eoliene, chiar si substatii si o statie Transelectrica, acestea nu sunt considerate constructii. “Ne chinuim de ani de zile, ne luptam cu compania de eoliene sa le impozitam, nu am reusit, suntem ignorati pe motiv ca turbinele ar fi instalatii metalice, desi clar este vorba de constructii.
Taxarea lor ar fi o gura de aer pentru noi, am putea sa ne platim ratele la banca, am supravietui si chiar ne-am putea gandi si la alte proiecte pentru dezvoltarea comunei”, spune primarul comunei Cogealac, Gheorghe Alexa. Comuna vecina, Fantanele, este impanzita de 140 de turbine. Primarul Gheorghe Popescu a reusit sa negocieze, inca de la inceput, ca investitorul sa plateasca primariei, anual, suma de 165.000 euro. Plus bani pentru proiectul retelei de canalizare a comunei.

Si primarul comunei Chirnogeni, Gheorghe Manta (foto), este incantat. “Abia astept, ni s-a spus ca problema se va lamuri pana la sfarsitul lunii ianuarie, cand se va stabili daca banii impozitati pe constructiile speciale vor merge la bugetul consolidat al statului sau la unitatile administrativ teritoriale. Daca banii ajung la noi, va dati seama ca nu as mai sta la mana Guvernului, la sumele defalcate etc”.

Primarul din Chirnogeni spera sa obtina bani si din impozitarea depozitelor de cereale, silozurile, care sunt destule in perimetrul comunei, “si ai caror patroni ne rad in nas, de ani de zile”.

La doi pasi de Centrala Nucleara Cernavoda, in comuna Saligny, “zbarnaie” peste 30 de turbine eoliene. Primarul Ion Beiu (foto) pare mai pesimist: “De la compania de eoliene am reusit sa obtinem doar sponsorizarea iluminatului public, dar nu e mare lucru pentru ca localitatea e mica. Ar fi altceva, mult mai bine pentru comuna, daca am reusi sa obtinem banii pe constructii speciale”.

Deputatul Gheorghe Dragomir, presedintele Comisiei de Buget Finante din Camera Deputatilor, a confirmat pentru EVZ ca eolienele vor fi impozitate. “Cu siguranta. Sunt constructii speciale care adapostesc o instalatie si care produc venit. La fel si magaziile de cereale.

Impozitarea se va incadra in marja de 1-1,5% din valoarea constructiei. Urmeaza sa stabilim in sedinta Comisiei de Buget Finante. Noi incercam sa grabim Guvernul sa emita normele de aplicare pana cel tarziu pe 22 ianuarie, cand se va stabili, in detaliu, lista constructiilor speciale”.

Articole similare

Coca-Cola Company, PepsiCo și Nestlé, al treilea an consecutiv pe podiumul celor mai mari companii care poluează cu plastic

Coaliția internațională Break Free From Plastic (BFFP) a lansat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă virtuale, raportul anual privind auditul de...

De ce sistemul de garanție-returnare este o formă de responsabilitate extinsă a producătorilor?

Pe ai cui umeri cade responsabilitatea în cadrul sistemelor de garanție-returnare? În decursul anilor de când se implementează aceste sisteme, au existat...

„Reprezentanții industriei și comercianții ar trebui să perceapă sistemul de garanție-returnare mai degrabă ca o mare oportunitate”

CursDeGuvernare.ro a organizat în cursul săptămânii trecute o conferință pe marginea proiectului de hotărâre privind sistemul de garanție-returnare pentru ambalajele de băuturi,...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,672FaniÎmi place
88CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente

Coca-Cola Company, PepsiCo și Nestlé, al treilea an consecutiv pe podiumul celor mai mari companii care poluează cu plastic

Coaliția internațională Break Free From Plastic (BFFP) a lansat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă virtuale, raportul anual privind auditul de...

De ce sistemul de garanție-returnare este o formă de responsabilitate extinsă a producătorilor?

Pe ai cui umeri cade responsabilitatea în cadrul sistemelor de garanție-returnare? În decursul anilor de când se implementează aceste sisteme, au existat...

„Reprezentanții industriei și comercianții ar trebui să perceapă sistemul de garanție-returnare mai degrabă ca o mare oportunitate”

CursDeGuvernare.ro a organizat în cursul săptămânii trecute o conferință pe marginea proiectului de hotărâre privind sistemul de garanție-returnare pentru ambalajele de băuturi,...

ABC-ul sistemului garanție-returnare. Tot ce trebuie să știe consumatorii

Sistemul de garanție-returnare este noul subiect care scindează opinia publică din România în ultima perioadă. Discuțiile din spațiul public relevă însă multă...

The DRS draft is a solid platform for development of high quality recycling in Romania. It should also include more legal guidelines to secure...

Zero Waste Romania welcomes the launch in public debate of the draft Government Decision on the implementation of the DRS for non-reusable...