In Vrancea, energii uriase misca pamantul de doua ori intr-un secol

Cutremurele din Romania, de origine tectonica, devin periculoase cand magnitudinea lor pe scara Richter este strict mai mare de 7 grade, o valoare considerata critica

Cutremurele se produc mereu, dar cea mai mare parte dintre ele sunt atat de slabe, incat nici nu le percepem. Aproximativ 100.000 de seisme pe an sunt inregistrate pe Terra de niste aparate foarte sensibile, numite seismografe. Asta se intampla astazi. Dar cum erau ele inregistrate inainte ca stiinta sa inventeze aceste aparate? Si care sunt cauzele care conduc la producerea unui seism?

Pentru a afla care a fost „taria” unui cutremur, localnicii culegeau informatii cu privire la marimea si felul stricaciunilor suferite de casele lor.

Daca au crapat peretii, daca s-au daramat hornurile, daca s-au prabusit casele. Efectele produse asupra oamenilor si animalelor din gospodarii, gra-dul de panica, numarul de raniti sau morti erau si ele luate in calcul. Cel mai puternic cutremur era considerat cel care facea mai multe victime.

In lipsa seismografului, taria cutremurului poate fi estimata si in functie de gravitatea efectelor de la suprafata pamantului
In lipsa seismografului, taria cutremurului poate fi …
Dar acest criteriu n-a fost suficient. In satele de campie, de exemplu, un cutremur putea sa nu omoare oameni pe timp de zi, pentru ca acestia erau plecati sa lucreze la camp, ceea ce nu-l facea mai slab decat unul care se producea in aceleasi conditii, insa pe timp de noapte. Treptat, accentul s-a mutat asupra daunelor suferite de obiecte, de mediul inconjurator si asupra gradului de deteriorare a acestora.

Se studia situatia cladirilor (distruse complet, partial sau avariate), pieselor de mobilier, obiectelor fragile – oglinzi, vase -, natura geologica locala, cea a materialelor din care erau construite casele sau natura avariilor suferite.

Intensitatea lui Mercalli, un sinonim stiintific pentru „tarie”

Utilizand aceste infor-matii, cel care a construit un ghid al evenimentelor seismice a fost Michele Stefano di Rossi, in 1874. El a impartit toate cutremurele posibile in zece categorii, corespunzatoare unor „tarii”. Le-a pus in ordine crescatoare, de la cea mai mica pana la cea mai devastatoare, iar fiecarei categorii i-a atribuit un numar, de la 1 la 10.

Aceste numere arata cat de mari au fost efectele produse de cutremur si au fost denumite „grade ale intensitatii seismice”, iar „taria” indicata a primit numele de „intensitate”. In Europa, cea mai utilizata scara a devenit cea a lui Giuseppe Mercalli care, in 1887, a realizat un sistem cu 12 trepte ale gradelor de intensitate, numerotate cu cifre romane.

Magnitudinea, valoarea introdusa de Richter

In Vrancea se produc cutremure ale caror focare se gasesc la o adancime cuprinsa intre 60 km si 200 km
In Vrancea se produc cutremure ale caror focare se …
Dar intensitatea seismica este o marime relativa, care nu intotdeauna da informatii reale. De exemplu, un locuitor din zona de est a tarii poate recepta la o intensitate de I-II un cutremur, pe care il va categorisi drept slab, pe cand unul din zona de sud-est il poate recepta la o intensitate de I-VIII si il va cataloga drept puternic. Cine are dreptate?

S-a simtit nevoia introducerii unei alte modalitati de evaluare a „tariei”, una exacta, care sa fie masurata printr-un aparat (numit seismograf) si sa fie independenta de locul producerii evenimentului seismic si de raspunsurile oferite de oameni. Pentru aceasta, era nevoie ca evaluarile sa se bazeze doar pe ce arata seismografele, si anume pe valoarea energiei eliberate in timpul seismului.

Magnitudinea, care indica aceasta energie, a fost introdusa in 1935, de seismologul american Charles F. Richter si se exprima cu ajutorul cifrelor arabe. Cercetatorul a demonstrat ca valoarea magnitudinii depinde de energia eliberata de un focar (n.r. – locul de producere a seismului), de aceea scara de valori pe care se clasifica acum cutremurele poarta numele lui Richter.

Cutremurele tectonice provin din ruperea rocilor

Dar de unde vine energia eliberata prin cutremur si care este cauza acumularii ei? H. F. Reid incearca sa raspunda la intrebare si studiaza efectele distrugatoare ale cutremurului produs in Golful San Francisco, in data de 18 aprilie 1906.

El elaboreaza apoi teoria destinderii elastice, care si astazi sta la baza investigatiilor cu privire la cauza seismelor. Reid arata ca rocile din interiorul Pamantului, oricat de rezistente ar fi, daca sunt supuse unei presiuni de miliarde de tone, se vor rupe intr-un final.

Locul ruperii se numeste focar sau hipocentru si poate fi aproape de suprafata pamantului (ceea ce provoaca asa-numitele cutremure crustale) sau poate fi situat la adancimi mari, cuprinse intre 60 si 210 kilometri. Astfel se elibereaza o energie care provine din energia elastica de deformare a rocii si care explica mare parte din cutremurele situate la adancimi mici si intermediare, cum sunt, de exemplu, cutremurele vrancene.

Acestea sunt cutremure tectonice, fiind generate de miscarea blocurilor tectonice si reprezinta circa 95% din numarul total de pe glob. Restul sunt de natura vulcanica sau sunt provocate de explozii. Dar ce determina miscarea acestor blocuri?

Placile sunt miscate de energia termica

Ca sa raspundem la intrebare, trebuie mai intai sa aflam care este structura interna a Pamantului. Partea de sus a lui poarta numele de litosfera si este subdivizata in litosfera superioara (sau crusta terestra) si litosfera inferioara.

Multe din pagubele provocate de dezastrul din 4 martie 1977 ar fi putut fi evitate daca la seismul din 1940, specialistii ar fi avut la dispozitie, ca in alte state civilizate, o accelerograma
Multe din pagubele provocate de dezastrul din 4 martie 1977 ar fi …
Crusta terestra este formata din 12 placi majore: Euroasiatica, Africana, Americana, Pacifica, a Somaliei, Arabica, a Indiei si Australiei, Filipine, Antarctica, Nazca, Cocos si Caraibilor. Urmeaza astenosfera, unde materia se afla la limita dintre solid si lichid. Sub ea se afla magma fiebinte, care este o topitura, asa cum se vede din eruptia vulcanilor. Si, in sfarsit, nucleul Pamantului, cu cele doua subdiviziuni: nucleul extern si nucleul intern.

Din cauza diferentei de temperatura dintre straturile pamantului, apare o miscare de jos in sus, adica de la centrul Pamantului catre suprafata sa, datorita careia se formeaza curentii de convectie termica. Acestia sunt considerati „motorul” care genereaza transferul energiei calorice din interiorul Pamantului catre suprafata sa.

Cutremurele de natura vulcanica si seismele de origine artificiala

Seismele vulcanice rezulta din acumularea de magma in „camera magmatica” a unui vulcan. Seismografele inregistreaza atunci o multitudine de microseisme datorate rupturilor rocilor comprimate sau degajarii magmei. Urcarea progresiva a hipocentrului, legata de urcarea magmei, este un indice ca o eruptie a vulcanului este iminenta.

Pe langa aceasta categorie, au existat numeroase cutremure, de magnitudine medie, cauzate de activitati umane precum extractiile miniere, barajele, exploziile subterane sau probele nucleare.

„Romania, la adapost de cutremure catastrofale”

Prof. dr. Gheorghe Mar-mureanu spune ca predictia seismica inseamna prevederea cu acuratete a locului, magnitudinii si timpului unui cutremur iminent, care poate fi realizata cu concursul specialistilor din mai multe domenii.

Prin anii 1998, povesteste dl Marmureanu, era la moda ca vine anul 2000 si ca va fi un mare cutremur catastrofal. INCDFP (n.r. – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului) a venit cu raspunsul ca, pana in anul 2006, nu va fi un cutremur catastrofal in zona seismogena Vrancea si ca dupa anul 2006, vor „vedea” ce se intampla. „Noi ne bazam pe cercetari dezvoltate in INCDFP si publicate in revistele Academiei Romane pe baza datelor din ultimii 600 de ani.

Stiam ca atunci cand influenta blocului tectonic african este mai importanta decat a blocului indo-australian, niciodata nu pot aparea cutremure vrancene cu o magnitudine mai mare de 6,70 pe scara Richter, fapt ce s-a intamplat la cutremurul din 30 mai 1990 (MGR=6.7). Cutremurele vrancene sunt periculoase atunci cand magnitudinea lor pe scara Richter este strict mai mare de 7,00 – valoare critica a magnitudinii, extrem de importanta in studiile noastre de hazard seismic, mai ales in reevaluarea catalogului de cutremure istorice.

De asemenea, stiam ca dupa anul 2006, pentru Romania si alte zone, influenta blocului indo-australian este mai puternica decat a blocului tectonic african si ca seismele cele mai puternice care au aparut in Romania, in ultimii 200 de ani, au avut loc in aceasta situatie (1802, 1838, 1940, 1977, 1886)”, relateaza prof. Marmureanu.

Dar nu intotdeauna s-a intamplat acest lucru. Au fost perioade cand, chiar daca Vrancea era sub influenta acestui bloc indo-australian, nu au avut loc cutremure catastrofale. Cutremurele mari care au loc in ultima perioada in Asia, din cauza actiunii acestui bloc tectonic indo-australian, confirma ipotezele specialistilor si faptul ca dezvoltarea proceselor de degajare a energiilor acumulate ce au loc in aceasta parte a lumii face ca Romania sa fie oarecum la adapost pentru cativa ani de zile.

Zona epicentrala cea mai periculoasa: Vrancea

Romania este afectata episodic de cutremure a caror sursa principala este zona epicentrala Vrancea. Seismicitatea este rezultata din energia eliberata de cutremure crustale (sau „normale”), a caror adancime nu depaseste 60 km, si de cutremure intermediare, ale caror focare se gasesc la o adancime cuprinsa intre 60 km si 200 km.

Ele sunt grupate in mai multe zone epicentrale: zona Muntilor Fagaras si Campulung, Banat, regiunea Oradea, Crisana, Maramures si Vrancea.

In secolul XX, primul mare cutremur vrancean este cel din 10 noiembrie 1940, ora 3.39, dar inregistrarile acestui eveniment tectonic lipsesc.

Prof. dr. Gheorghe Marmureanu, de la Institutul de Fizica Atomica din Bucuresti, spune ca, daca la cutremurul din 1940 s-ar fi inregistrat vreo accelerograma, atunci cu totul altfel s-ar fi realizat proiectarea antiseismica pana la cutremurul din 1977, cand s-a vazut ca seismele vrancene, intermediare, sunt foarte diferite de cele care au loc in crusta terestra. „Efecte grave ale acestui cutremur s-au aratat in partea centrala si de sud a Moldovei, precum si in Subcarpatii Munteniei, provocand prabusirea blocului Carlton din Bucuresti. Blocul avea structura din beton armat, doua subsoluri, sala de cinema, parter si 12 etaje si s-a prabusit complet dupa primele vibratii, ingropand sub daramaturi aproape toti locatarii.

A urmat un proces celebru prin care s-a demonstrat ca a fost o proiectare gresita, insa pana la urma, in 1944, totul a fost dat uitarii. Cifra exacta a victimelor omenesti nu se cunoaste, deoarece, in 1940, informatiile de presa erau cenzurate. Se apreciaza ca aceasta ar fi fost de 1.000 de morti, majoritatea din Focsani, Moldova, si circa 4.000 de raniti.”

Cutremurul din 4 martie 1977, ora 21,22, a fost inregistrat in Bucuresti de un accelerometru japonez si, pentru prima oara, a fost studiata o accelerograma, cu scopul luarilor unor masuri antiseismice in constructia locuintelor. In timpul dezastrului, aproximativ 33.000 de locuinte s-au prabusit sau au fost grav avariate. Si-au pierdut viata 1.571 de oameni si 11.300 au fost raniti.

La evenimentele seismice din 30 august 1986 (MGR =7,0) si 30 mai 1990 (MGR =6,7), au fost obtinute accelerograme ce au permis elaborarea unor harti care contribuie la stabilirea principalelor caracteristici ale seismicitatii Romaniei.

– Cand influenta blocului tectonic african este mai mare decat a blocului indo-aus-tra-lian, nu pot aparea cutremure vrancene cu o magnitudine mai mare de 6,70 pe scara Richter
Gheorghe Mar-mureanu
Directorul Institutului National de Fizica a Pamantului

In vechime, cutremurele erau semn bun

Arhivele pastreaza date extreme de interesante asupra modului in care erau resimtite cutremurele vrancene in vechime.

Cronicarul moldovean Grigore Ureche noteaza, de pilda, ca, dupa cutremurul din 29 august 1471, de la ora 12.00, avand, potrivit cercetatorilor, o magnitudine de 6,9 pe scara Richter, domnitorul Stefan cel Mare porunceste lui Andronic pivnicer sa „strapunga un butoi cu vin de Cotnari pentru slujitori”. Seismul este perceput ca fiind un semn bun, mai ales ca apar de indata stoluri de pasari, vestitoare de ploaie dupa o seceta indelungata.

La 26 octombrie 1802, se produce un si mai puternic seism vrancean, cu o magnitudine de 7,7 pe scara Richter, semnalat de C.C. Giurescu in „Istoria Romanilor” sau de Nicolae Iorga, care pomeneste de daramarea Bisericii Valenii de Munte.

Cutremurul de la 23 ianuarie 1838, cu o magnitudine de 6,7, dupa unii, sau de 6,9, dupa altii, face 73 de morti si 14 raniti, distrugand 36 de case din Bucuresti. Acest cutremur a dus la formarea Lacului Rosu, ca urmare a prabusirii unui munte.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *