Autoritatile din Cipru au decretat rationalizarea resurselor de apa si, in cel mult doua luni, vor incepe sa importe apa din Grecia
Insula mediteraneeana se confrunta cu o criza fara precedent: rezervele de apa au ajuns la aproximativ 10% si scad de la o zi la alta, iar fabricile de desalinizare nu mai fac fata cererii tot mai mari. Datele oficiale arata ca precipitatiile ce cad in Cipru au scazut cu aproximativ 20% in ultimii 35 de ani, un declin pe care expertii il atribuie schimbarilor climatice.
Corespondenta din Cipru
Botezat nu intamplator „Insula iubirii”, Ciprul este considerat o punte de trecere intre continente. Conform legendei, Afrodita s-a nascut din spuma marii, pe unul din tarmurile insulei, intr-un loc de o frumusete neasemuita, cu ape de culoarea turcoazului, loc ce a devenit un loc de pelerinaj pentru indragostiti.
Insula este un taram cu un trecut de poveste: a fost revendicata de-a lungul timpului de Alexandru cel Mare si de Cleopatra, iar dinastia Ptolemeilor a tinut-o sub ocupatie o lunga perioada.
Cei care vin in Cipru pot vedea o multime de locuri incarcate de istorie: Choirokoitia, cea mai veche asezare neolitica din insula, sau manastirea Stavrovouni (ridicata pe un colt de stanca si care, conform traditiei, a fost descoperita in secolul al IV-lea de imparateasa Elena, mama lui Constantin cel Mare, si unde se spune ca Elena a lasat o bucata din Sfanta Cruce).
Asa arata granita dintre cipriotii turci si cipriotii greci
Desi este a treia insula ca marime din Marea Mediterana, dupa Sicilia si Sardinia, Cipru este una dintre tintele preferate ale turistilor, in special din Marea Britanie si estul Europei. Iar acest lucru nu este intamplator.
Cipru nu inseamna doar plaja racorita de Mediterana, ci si muntii impaduriti cu pini, livezile cu lamai, maslini si portocali, ruinele antice si satele pitoresti, parca incremenite in timp, cu case din piatra, unde gasesti intotdeauna o cana cu vin dulce si parfumat.
Insula zeitei frumusetii este un paradis si pentru toti cei pasionati de natura. Primavara, Ciprul infloreste in toata splendoarea lui: pomii fructiferi si diverse soiuri de flori incanta privirile cu o paleta cromatica vasta si dau o aroma delicioasa aerului.
„Kopiaste!” – secretul atragerii turistilor
Dar, pentru a mentine in viata aceste frumuseti, eforturile autoritatilor sunt deosebite, deoarece apa este la mare pret pe insula, iar sistemul de irigatii este foarte bine pus la punct si extrem de eficient.
Asa se face ca, in ultimele trei decenii, localnicii s-au specializat in turism, devenind cu fiecare an un concurent tot mai serios pentru Grecia. Mai in gluma, mai in serios, se spune ca aproape toti cei 800.000 de locuitori lucreaza in turism.
Generozitatea insularilor ar putea fi rezumata la un singur cuvant, pe care cei care poposesc pe insula il vor auzi negresit: „Kopiaste!” (care poate fi tradus „ia loc langa noi”, „ospateaza-te cu noi” sau „esti binevenit”). Mostenirea culturala si istorica a acestui popor mandru ii da identitate si continuitate.
Intesata de muzee, biserici, catedrale si moschei foarte vechi, dar si cladiri medievale care pastreaza atmosfera vremurilor de odinioara, Nicosia este singura capitala europeana impartita in doua, controlata de fortele greco-cipriote si turco-cipriote.
Granita este pazita de fortele ONU de securitate. Ostilitatile vor inceta, desigur, la un moment dat, iar faptul ca granita a fost deschisa traficului transfrontalier e un semn bun.
Desi nu au apa suficienta, toate spatiile verzi ale oraselor sunt udate zilnic cu ajutorul cisternelor
Seceta prelungita rationalizeaza apa cipriotilor
Autoritatile din Cipru au decretat in urma cu o luna rationalizarea de urgenta a resurselor de apa si demararea pregatirilor, pentru ca, la venirea verii, sa se poata trece la importarea apei din Grecia.
Insularii isi iau masuri pentru a face fata crizei, accentuata de cel de-al patrulea an consecutiv de seceta. In acest context, autoritatile au decis reducerea furnizarii apei catre retelele districtuale de distributie cu 30%. Practic, populatia va beneficia de un program de alimentare cu apa de opt ore, o data la doua zile.
Astfel de masuri nu au mai fost impuse din anii 1970 si 1980, cand Cipru depindea exclusiv de depozitele de apa de ploaie sau de apa subterana pentru nevoile sale.
Desalinizarea apei de mare a oprit rationalizarea, dar cererea tot mai mare si precipitatiile scazute au redus posibilitatile centrale-lor de a face fata necesarului. Criza de apa i-a determinat pe ciprioti sa-si ia masuri de prevedere.
Casele se construiesc cu rezervoare pe acoperis
Odata cu declansarea crizelor de apa, pe acoperisurile locuintelor, fie ca vorbim de case rezidentiale sau blocuri, au fost montate rezervoare de apa, de cel putin 2.000 de litri/familie. Unul dintre locuitori ne-a explicat ca nu se teme de criza de apa.
El spune ca, pentru o persoana, un consum de 200 de litri de apa pentru nevoile zilnice este suficient, ceea ce inseamna ca un rezervor ajunge unei familii cu cinci membri timp de doua zile.
Mai mult, in perioada cand se furnizeaza apa, gospodinele spala rufele si se ocupa de umplerea rezervoarelor. Practic, decizia autoritatilor de rationalizare a apei a avut un singur efect imediat: firmele care comercializeaza tancurile de apa au epuizat, in mai putin de o saptamana, stocurile…
Locuitorii din Cipru spun ca regele Richard Inima de Leu, ajuns aici in timpul cruciadelor, ar fi spus despre vinul lor ca este „un vin pentru rege, dar rege intre vinuri”
Desalinizarea apei de mare, o solutie imediata
In prezent, Cipru are doua centrale de desalinizare a apei de mare, care functioneaza la capacitate maxima, iar o a treia va intra in functiune din iunie 2008.
Uzina de la Dhekelia a fost data in folosinta in aprilie 1997 si are o capacitate de 40.000 metri cubi pe zi. Aceasta fabrica deserveste populatia din Famagusta si o parte din orasele Larnaca si Lefcosia.
Cea de-a doua uzina de desalinizare, de la Larnaca, a devenit operationala in mai 2001 si are o capacitate de 52.000 metri cubi/zi.
Fabricile s-au realizat prin concesionarea acestei activitati pe o perioada de zece ani unor operatori privati, care au asigurat finantarea. Conform contractului, guvernul intra in posesia celor doua uzine de desalinizare dupa expirarea perioadei de 10 ani, dar a fost stipulat in contract ca autoritatile pot cumpara aceste unitati si inainte de acest termen.
Cea de-a treia centrala de desalinizare a apei de mare va reusi sa acopere necesitatile imediate ale
insulei. In prezent, cele doua uzine functionale au o capacitate de 30-33 milioane de metri cubi pe an, necesarul anual al insulei fiind de 35-40 milioane de metri cubi de apa.
In privinta tratarii apelor uzate din zona turistica si a localitatilor cu o populatie de peste 2.000 de locuitori, guvernul cipriot a pus la punct un program care va fi finalizat in 2012, program pentru care Uniunea Europeana a acordat un grant de un milion de euro.
Vinurile din insula l-ar face gelos si pe Dyonisos
La circa o suta de kilometri de coasta Libanului, conturata de tarmuri ca niste dinti de fierastrau, insula este scaldata de soarele mediteranean care, din primavara pana in toamna, incalzeste dealurile acoperite cu plantatii viticole, iar in iarna face sa straluceasca zapada pe culmile muntilor.
In Cipru, vita-de-vie se cultiva de mai bine de 3500 de ani. In secolul al XV-lea i.Hr., insula era locuita de ahei, una dintre cele patru ramuri ale vechilor greci. Relieful foarte framantat, solul pietros situat pe un subsol de marna calcaroasa sau de tuf friabil si marea luminozitate favorizeaza obtinerea unor vinuri de calitate. Datorita asezarii sale, in Cipru exista numeroase si variate regiuni vinicole.
Desi nu se afla printre cei mai mari producatori mondiali de vinuri, totusi Cipru ocupa locul 37 ca volum. Cu toate acestea, localnicii se lauda ca vinul provenit din regiunea Commandaria este unul dintre cele mai bune vinuri din lume, apreciat inca din secolul al XII-lea. Legendele spun ca, in timpul cruciadei, regele Richard Inima de Leu, in trecere prin Commandaria, a gustat vinul de aici si apoi ar fi afirmat despre acesta ca „este vinul regilor si regele vinului”.
Unii spun ca acest vin se produce inca de acum trei milenii! In zilele noastre, vinul de Commandaria este obtinut din doua tipuri de struguri: Xynisteri si Mavro. Pentru a obtine parfumul inconfundabil al acestui vin, strugurii sunt lasati o perioada mai lunga in vie pana sunt culesi, pentru a le creste concentratia de zahar.
Apoi, sunt asezati la soare inca o perioada de timp, inainte ca savoarea lor sa fie extrasa. Rezultatul este unul dintre cele mai bune vinuri din lume, protejat de legea din Cipru si recunoscut de Uniunea Europeana, Statele Unite si Canada ca produs unic in lume.
Sursa: Adevarul
