Judecatorii Curtii de Apel Cluj se vor pronunta asupra retrocedarii a peste 166.000 de hectare de padure

Judecatorii Curtii de Apel Cluj se vor pronunta asupra retrocedarii a peste 166.000 de hectare de padure

Judecatorii Curtii de Apel Cluj se vor pronunta asupra uneia dintre cele mai controversate cereri de retrocedare din tara, miza fiind peste 166.000 de hectare de padure, evaluate la 3,5 miliarde de euro.

Procesul prin care Fondul Bisericesc Ordodox Roman al Bucovinei (FBORB) revendica de la Regia Nationala a Padurilor- Romsilva o suprafata imensa de paduri se desfasoara la Cluj, dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a casat in 2011 o sentinta a Curtii de Apel Timis si a trimis dosarul spre rejudecare. Litigiul a inceput in urma cu 11 ani, iar FBORB a primit in 2007 o prima sentinta favorabila din partea Tribunalului Suceava. La cererea formulata de statul roman, instanta suprema a decis stramutarea cauzei la Curtea de Apel Timisoara, care in 2009 a decis sa mentina sentinta Tribunalului Suceava. Romsilva a formulat un nou recurs la ICCJ, iar dosarul a fost trimis spre rejudecare la Cluj, in iunie 2011.

Reanalizarea dosarului, dispusa de ICCJ, consta in dovedirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre FBORB, precum si incuviintarea probei cu expertiza tehnica pentru identificarea terenurilor revendicate, ca intindere si vecinatati. Marian Stoicescu, presedintele Federatiei pentru Apararea Padurilor, care trage un semnal de alarma cu privire la riscurile pe care le implica o asemenea retrocedare, arata faptul ca unele dintre terenurile revendicate se afla pe teritoriul Ucrainei, altele pe teritoriul altor judete decat Suceava. Mai mult, spune Stoicescu, unele dintre terenurile care fac obiectul revendicarii strabat drumuri nationale, judetene sau locale, iar altele se afla deja in proprietatea unor persoane fizice ca urmare a aplicarii legilor fondului funciar. Avand in vedere ca o parte din terenuri sunt pe teritoriul unei alte tari, dupa cum spune Stoicescu, se pune intrebarea cum au dispus doua instante din Romania (Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Timisoara) asupra bunurilor din patrimoniul unui stat strain.

Federatia pentru Apararea Padurilor, o fundatie care are ca membri mai multe asociatii si confederatii din domeniul silviculturii, atrage atentia asupra pericolelor care apar in cazul retrocedarilor de paduri, mai ales cand sunt in joc suprafete mari. „Vrem sa semnalam situatia care s-ar putea crea pe fondul procesului dintre FBORB si Romsilva, avand in vedere retrocedarile care s-au facut in anii trecuti. Dorim ca aceste paduri sa fie gestionate si pastrate asa cum trebuie. Din cele 6,4 milioane de hectare de fond forestier pe care le are Romania, statul a ramas cu jumatate din suprafata, restul a fost retrocedat. In unele cazuri, retrocedarea nu a fost o masura binevenita. In fondul forestier privat din Romania au fost distruse 350.000 de hectare, este o evaluare a Bancii Mondiale. Mai sunt vreo 500.000 de hectare in fondul privat care nu beneficiaza de paza, deci sunt expuse distrugerii. In toate tarile foste socialiste, membre ale UE in prezent, nu s-au restituit in intregime padurile. De exemplu, in Ungaria s-au dat la schimb actiuni. Doar la noi functioneaza regula restitutio in integrum atunci cand vorbim de terenuri forestiere. Cand vine vorba de terenuri agricole, Legea nr. 247/2005 prevede o limita, adica nu pot fi retrocedate mai mult de 50 de hectare”, a declarat Marian Stoicescu, presedintele Federatiei pentru Apararea Padurilor.

Urmatorul termen al procesului de la Curtea de Apel Cluj va avea loc in 16 martie, cand reprezentantii FBORB vor trebui sa arate in fata instantei dovada proprietatii celor 166.813 hectare de teren. „Cred ca ni se va face dreptate la Cluj. Pana acum, instantele au cerut sa facem noi dovada proprietatii, desi noi am fost dati in judecata. Curtea de Apel Cluj e prima instanta care le-a cerut lor (FBORB – n.red.) sa faca dovada ca au dreptul la aceste terenuri. Pana acum au cerut doua amanari ca sa depuna actele la dosar. Vom vedea ce se va intampla la termenul din 16 martie. Aceasta fundatie sustine ca apartine Episcopiei Sucevei, dar e constituita doar din persoane fizice; din pacate, sunt si fete bisericesti, insa nu este nici o legatura legala intre Biserica Ortodoxa si FBORB. Inca ne intrebam cum au putut celelalte instante sa judece cazul fara dovada proprietatii si cum s-a dispus retrocedarea unor terenuri care sunt, o parte dintre ele, in Ucraina”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ George Celsie, directorul comercial al Directiei Silvice Suceava, care reprezinta Romsilva in acest proces.

Retrocedarea, pe pagina de intampinare a site-ului Arhiepiscopiei sucevene

Cele 27 de persoane care fac parte din FBORB, fundatie prezidata de IPS Pimen Suceveanul, arhiepiscop al Sucevei si Radautilor, sustin ca arhivele silvice dovedesc dreptul de proprietate al fetelor bisericesti inca din 1878. FBORB, fundatie de drept privat, infiintata in anul 2000, se doreste a fi continuatoarea unei fundatii de drept public, care purta acelasi nume, infiintata in 1925. In anul 1949 regimul comunist a desfiintat, in mod abuziv, asociatia bisericeasca. Dupa Revolutia din ’89, s-a incercat reactivarea fostei fundatii de drept public prin lege, insa proiectul a fost respins de Parlamentul Romaniei. Cu toate acestea, continuitatea acesteia prin noua fundatie constituita in 2000 a fost admisa printr-o sentinta a ICCJ in anul 2005.

Pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor, pe prima pagina este afisat un comunicat de presa referitor la procesul de retrocedare a terenurilor forestiere, in care, printre altele, este aspru criticat Gheorghe Flutur, care si-ar fi schimbat atitudinea vizavi de aceasta retrocedare dupa ce a ajuns din director al Directiei Silvice Suceava ministru al Agriculturii. „Cum vedem, domnul Gheorghe Flutur, dupa ce «si-a vazut sacii in caruta», adica dupa ce a ajuns ministru, a uitat sa mai ceara guvernului, din care face acum parte, «sa aiba demnitate» si sa retrocedeze intreaga suprafata de padure revendicata de Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor pentru ca Domnia Sa a renuntat la demnitatea de om, de ministru, uitand de declaratia facuta in campania electorala din 2001”, se precizeaza in comunicatul afisat pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor.

UPDATE Pe 16 martie este termenul, iar reprezentarea este asigurata de catre Nestor Nestor Diculescu Kingstone Petersen (MMDKP). Vom reveni cu pozitia Nestor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *