Sute de cetateni aduna saptamanal doze de bere de pe strada si le vand colectorilor. Pentru un kilogram de aluminiu iau peste 2 lei. Romania recicleaza circa 30% din dozele din aluminiu, in timp ce in Polonia, rata de revalorificare este de 75%.
„Noi suntem un popor foarte bogat si ne permitem sa aruncam foarte multe resurse la gunoi. Pe noi nu ne-a atins inca microbul reciclarii”, spunea Calin Istratoiu, director la Directia pentru Reciclarea Materialelor din cadrul Ministerului Economiei, la un seminar pe tema valorificarii dozelor din aluminiu, ce a avut loc zilele acestea la Bucuresti.
Ambalajele din aluminiu au o calitate intrinseca si nu se poate vorbi despre ele ca despre un deseu, ci ca despre o resursa. Dozele din aluminiu sunt reciclabile 100%. Pot fi revalorificate la nesfarsit fara a se pierde nimic.
Daca dozele sunt produse din aluminiu reciclat, aceasta inseamna 95% economie la energie comparativ cu aceleasi doze produse din materie prima virgina.
Cu toate acestea, putini romani sunt constienti de valoarea unei singure doze goale. De aceea, pana si cele mai salbatice locuri din tara sunt sufocate nu numai de PET-uri, ci si de aceste cutii care nu iau drumul corect dupa ce sunt folosite.
Odata consumate berea sau sucul, daca doza goala este colectata corespunzator si ulterior reciclata, in numai 60 de zile aceasta poate fi din nou pe rafturile din magazine.
Cutiile goale sunt pretioase
In afara de valoarea lor intrinseca, dozele din aluminiu mai au un „merit”: aduc bani in buzunarul oamenilor care le colecteaza si le predau procesatorilor in vederea reciclarii. In Romania exista centre mici de colectare a cutiilor din aluminiu, dar si unitati ce le proceseaza.
Tara noastra insa duce lipsa de instalatii de reciclare, de aceea, cutiile iau, pana la urma, drumul Europei, catre reciclatorii din Franta, Anglia sau Germania.
O persoana care aduna dozele goale de pe strada sau le procura dintr-un restaurant le poate vinde la centre de colectare acreditate si poate lua bani pe ele: un kilogram de aluminiu costa peste 2 lei, in conditiile in care un kilogram de hartie nu depaseste 0,14 lei. O unitate de procesare a aluminiului se afla la iesirea din Bucuresti, aproape de Popesti-Leordeni.
Cei care insa nu pot ajunge pana acolo au la dispozitie mici centre de colectare impanzite prin Capitala. „La centrele de colectare vin saptamanal sute de persoane care vor sa vanda doze goale adunate de pe strada. Clasa medie este cea mai prezenta. Pensionarii si copiii vin in mod special”, a precizat Constantin Dumitru, director la un centru de colectare din Bucuresti.
Dozele pot fi depozitate in containerul galben
Aproximativ 7.500 de tone de aluminiu s-a pus anul trecut pe piata romaneasca, ceea ce inseamna in jur de 450 de milioane de doze. Potrivit reprezentantilor ALUCRO, asociatie nonprofit, fondata de Asociatia Europeana a Aluminiului, in Romania se colecteaza si se recicleaza doar una din trei doze, adica aproximativ 30%.
Alexandru Predoi, reprezentant al societatii de salubritate ce opereaza in sectorul 6 al Capitalei, spune ca domeniul reciclarii acestor doze nu este inca foarte dezvoltat la noi in tara.
Containerele galbene amplasate pe strada, despre care se stie in mod curent ca sunt destinate colectarii plasticului, pot fi utilizate si pentru depozitarea deseurilor din aluminiu. Alexandru Predoi precizeaza ca acum pe fiecare container galben figureaza aceasta mentiune.
Daca in Romania nu se recicleaza decat una din trei doze, Polonia sta cu mult mai bine la acest capitol. Polonezii reciclau peste 30% in anul 2000, iar acum rata de reciclare a cutiilor din aluminiu goale a ajuns la 75%.
Uniunea Europeana ne cere sa reciclam cel putin jumatate din deseurile de aluminiu pana in 2014. La nivel mondial se recicleaza doua din trei doze, iar tara campioana din acest punct de vedere este Brazilia, cu 95%, rata de revalorificare.
Posibilitati de colectare
Persoanele care au doze de aluminiu se pot debarasa de ele intr-un mod responsabil, avand in vedere ca acest material este reciclabil 100% si poate fi revalorificat la nesfarsit. Romanii au doua posibilitati de a depozita corect deseurile din aluminiu.
Ei pot fie sa le duca gratuit la containerul galben de pe platformele pentru colectarea selectiva, fie le pot preda unor centre de reciclare in schimbul unei anumite sume de bani.
„Noi suntem un popor foarte bogat si ne permitem sa aruncam foarte multe resurse la gunoi. Pe noi nu ne-a atins inca microbul reciclarii.” Calin Istratoiu director in cadrul Ministerului Economiei
Nisip in cutiile din aluminiu, ca sa traga la cantar
Maarten Labberton, directorul Asociatiei Europene a Aluminiului, spune ca la nivel global, consumul de bauturi in doza de aluminiu este distribuit diferit pe regiuni. Astfel, un american consuma in medie o doza pe zi, un european foloseste o cutie din aluminiu pe saptamana, iar un chinez consuma o doza pe luna.
Rata de reciclare a dozelor din aluminiu a atins 62 de procente anul trecut, in Uniunea Europeana. In Polonia, o tara intrata in UE cu trei ani inaintea noastra, nivelul de reciclare a dozelor de bere sau de suc este mai mult decat dublu fata de ceea ce se intampla in Romania.
La centrele de colectare din Polonia, vin zilnic persoane care aduc in saci din plastic doze reciclabile, primind aproximativ 80 de eurocenti pe kilogram. Atat la centrele de colectare din Polonia, cat si la cele din Romania, cei care aduc doze nu primesc bani pe toate, daca aceste cutii nu sunt in totalitate din aluminiu.
Cutiile care contin fier, ratacite printre cele de aluminiu, cantaresc mai mult si pot fi tentante pentru cei care colecteaza. Dar cu ajutorul unui magnet, ele sunt depistate si indepartate.
Unii colectori incearca sa triseze si, pentru a trage mai mult la cantar, introduc nisip in cutii. Dar nici asa nu le merge. Instalatiile de procesare sunt dotate cu echipamente ce permit purificarea aluminiului la cel mai inalt grad. Cutiile sunt astfel curatate si trimise in baloturi catre reciclatorii europeni.
Sursa: Adevarul