Anul acesta s-au implinit 67 de ani de la incheierea celui de-al doilea razboi mondial, dar in acelasi timp si de la atacul cu bombe nucleare al americanilor asupra oraselor japoneze Hiroshima si Nagasaki. In zilele de 6 si respectiv 9 august 1945 doua bombe nucleare intitulate „Little Boy” si „Fat Man” au pus capat razboiului din Pacific, atacurile soldandu-se cu moartea a sute de mii de civili nevinovati. Gazeta de Cluj va prezinta o pagina de istorie dedicata acelui trist eveniment precum si situatia actuala a tensiunilor dintre principalele forte nucleara ale lumii.
Japonia, dar si restul lumii, a sarbatorit cu tristete saptamana trecuta 67 de ani de la lansarea asupra oraselor Hiroshima si Nagasaki a doua bombe nucleare americane care au fortat „Tara Soarelui Rasare” sa capituleze si astfel cel de-al doilea razboi mondial sa se incheie si in Pacific. Daca in Europa razboiul se terminase de cateva luni, situatia conflictuala in Asia nu parea sa dea semne sa se termine in curand. Chiar daca pierduse aproape toate coloniile pe care le-a anexat la inceputul razboiului, Imperiul Japonez nu era gata sa capituleze, americanii fiind nevoiti sa poarte lupte foarte dure pentru fiecare insula pe care o smulgeau niponilor. Incalcand limitele a ceea ce poarta numele de „jus ad bellum”-dreptul conflicrelor armate- care interzicea folosirea armelor neconventionale in razboaie, armata americana a lansat in zilele de 6 si respectiv 9 august 1945 doua bombe atomice asupra Japonie cu scopul de a termina razboiul si, astfel, de a salva multe vieti ale soldatilor americani. La data de 6 august 1945 un avion de tip B-29 “Enola Gay”, pilotat de colonelul Paul Tibbets, a lansat o bomba atomica intitulata “Little Boy” asupra orasului japonez Hiroshima. Bomba pe baza de uraniu si care cantarea patru tone si jumatatea fost aruncata asupra orasului tinta fiind Podul Aioi, unul dintre cele 81 de poduri care leaga delta raului Ota
La ora 8 si 15 minute, bomba a fost lansata de pe Enola Gay, ratandu-si obiectivul cu doar 260 de metri. Un minut mai tarziu, la ora 8 si 16 minute, intr-o clipa, 66 000 de oameni au fost omorati si 69 000 au fost raniti intr-o explozie atomica de 10 kilotone. Punctul vaporizarii totale a masurat 1 km in diametru iar distrugerea totala producandu-se intr-o zona cu diametrul de 1,8 km. Pagube importante au fost provocate pe o zona cu diametrul de 3,5 km iar la 4 km, tot ce era flamabil a ars, disarand de pe suprafata pamantului.
La doua trei zile dupa Hiroshima „Fat Man” avea sa distruga orasul japonez Nagasaki, un nor in forma de ciuperca ridicandu-se la peste 6.000 metri deasupra orasului .Acolo temperatura avea sa ajung egala cu cea a soarelui. Conform calculelor temperatura ar fi trebuit sa urce treptat,ajungand la un pounct maxim dupa care ar fi urmat sa scada, dar la Nagasaki a atins punctul culminant intr-o fractiune de secunda, transformandu-se intr-o sfera de foc de milioane de grade. Cei aflati sub punctul 0 s-au descompus, impregnandu-se in pietre in timp ce tiglele acoperisurilor s-au topit pe o raza de 500 de metri de la acest punct zero.
A doua zi, la 10 august 1945, dupa invadarea Manciuriei de catre Uniunea Sovietica liderii japonezi au decis in timpul unei conferinte imperiale sa accepte in principiu termenii capitularii neconditionate asa cum fusesera ei stabiliti de Aliati prin asa numita „declaratie de la Potsdam”. La sase zile dupa atacul de la Nagasaki, la data de 15 august 1945 imparatul Hirohito s-a adresat natiunii prin intermediul radioului, anuntand capitularea neconditionata. In discursul sau, imparatul a pus accentul pe rolul bombardamentelor atomice in luarea deciziei sale.
Dezarmarea nucleara, o ipoteza irealizabila
Dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial si odata cu dezvoltarea armamentului nuclear care a culminat cu atacul asupra oraselor japoneze, lumea avea sa-si schimbe pereceptia asupra razboiului, pentru prima data puncandu-se problema disparitiei omenirii ca civilizatie. Dupa SUA, a venit randul URSS sa dezvolte propria bomba nucleara, urmata la scurt timp de China. Situatia tensionata din timpul asa numitului „Razboi Rece” a adus in discutie necesitatea semnarii unor tratate care sa asigure nefolosirea armelor nucleare dar si dezarmarea treptata a principalelor forte.
Tratatele de neproliferare nucleara au avut ca obiectiv prevenirea raspandirii armelor nucleare si a tehnologiilor de fabricare a acestora, promovarea cooperarii in domeniul utilizarii pasnice a energiei nucleare si in final dezarmarea nuclara. Deschis pentru semnare in 1968, Tratatul de Neproliferare Nucleara (The Treaty on the Non-Proliferation of Nuclear Weapon) a intrat in vigoare in 1970 si in prezent este semnat de 190 de state inclusiv cele 5 state detinatoare in mod oficial de arme nucleare. Pentru asigurarea neproliferarii si intarirea increderii intre statele semnatare tratatul stabileste un sistem de garantii nucleare. Tratatul promoveaza cooperarea si accesul egal al statelor la utilizarea pasnica a energiei nucleare si in acelasi timp previne deturnarea materialului fisionabil pentru fabricarea de arme.
Riscul proliferarii armelor nucleare nu este complet eliminat deoarece unele tari precum India (80-110 focoase active), Pakistan (90-110 focoase active), Coreea de Nord (10 focoase active) si Israel (75-200 focoase active) nu au semnat tratatul si au dezvoltat in secret arsenale nucleare.
In 1996, la solicitareaONU Curtea Internationala de Justitiea emis o opinie consultativa privind „Legalitatea amenintarii sau folosirii armelor nucleare”. Curtea a stabilit ca amenintarea sau folosirea armelor nucleare ar putea viola diferite articole ale dreptului international, inclusiv Conventia de la Geneva, Conventia de la Haga, carta ONU si Declaratia universala a drepturilor omului.
Dintre statele care au renunsat la ambitiile nucleare, Africa de Sud a fost prima tara care a abandonat proiectul de fabricare a armamentului nuclear in anul 1993. Statele ex-sovietice belarus, Kazakhstan si Ucraina au urmat in 1995 exemplul Africii de Sud, predand Rusiei toate focoasele aflate pe teritoriul lor. Libia si Algeria au renunsat si ele la programele lor nucleare, predand ONU toate shitele si desenele tehnice pe care le aveau in acest sens. Argentina si Brazilia au facut mari eforturi de a dezvolta tehnologia nucleara in scopuri militare intre ani 1960 si 1970 dar au renuntat la aceste proiecte.
Cine are armele nucleare:
• 2.500 de focoase nucleare active mai are SUA, din peste 70.000 pe care le-a produs din 1945 incoace.
• 5.830 de rachete operationale in Rusia, din totalul de 55.000.
• 200 de rachete Trident in Marea Britanie, din peste 1.200 cate avea Regatul Unit
• 350 in Franta, care a produs 1260 de arme din 1964 pana acum
• 200 de focoase in China, din cele 600 cate a realizat
• 80 in India
• 90 are Pakistan
• 10 ar avea Coreea de Nord, cel mult
• 80 are Israel
