Magnatul Gerald Schweighofer vrea sa faca o fabrica de cherestea, cu o capacitate anuala de 800.000 de metri cubi, in localitatea covasneana Reci • Uzina va stimula abuzul in privinta defrisarilor si va inghiti o cantitate de materie lemnoasa de sapte ori mai mare decat cea exploatata legal in judet • Circa 80% din productia austriaca de cherestea va fi vanduta in Japonia
Cantecul drujbei austriece a starnit, pentru inceput, tropaituri nervoase, aplauze pe sub masa si fluieraturi sincere dinspre scaunele rezervate clasei politice. A semanat rumoare printre ONG-urile de mediu. Multimiliardarul Gerald Schweighofer, prin fabricile pe care le detine in Romania, prelucreaza si exporta peste 2,6 milioane de tone de lemn pe an. Si vrea mai mult.
In anul 2002, in Romania sosea, la vanatoare de resurse, o importanta companie austriaca, jucator greu pe piata mondiala a lemnului: Holzindustrie Schweighofer. Prima investitie: fabrica de cherestea din Sebes. Accesul la padurile romanesti a propulsat grupul austriac in fruntea clasamentului exportatorilor de lemn din tara noastra. Afacerile au inceput sa creasca in 2007, cand Gerald Schweighofer a cumparat inca o fabrica la Rǎdǎuti. Au urmat unitatile de productie de la Comanesti si Siret. Anul trecut, Holzindustrie avea deja in portofoliu 15.000 de hectare de padure. Compania lucreaza cu cele mai noi tehnologii cu laser si, pentru a-si mentine pozitia de lider, are o nevoie colosala de materie prima. E printre cei mai mari cinci furnizori europeni de cherestea ai Japoniei si are livrari in peste 40 de tari. Acum a pus ochii pe padurile Covasnei, unul dintre cele mai impadurite judete ale Romaniei, cu aproape 45% din suprafata acoperita de „aur verde”.
Cu ochii larg inchisi la defrisari ilegale
Holzindustrie Schweighofer a anuntat ca va construi o fabrica de cherestea in localitatea Reci, care ar trebui aprovizionata anual cu 800.000 metri cubi de lemn. Aceasta cantitate reprezinta 5% din cantitatea de lemn exploatata anual din toata tara. O astfel de uzina consumatoare de lemne in Secuime ar pune o presiune enorma pe exploatarile de padure din intreaga regiune si ar incuraja defrisarile ilegale, spun ONG-urile de mediu, care se impotrivesc investitiei. Asociatia Transilvania Verde si Asociatia Tinutul Secuiesc Verde considera venirea companiei Schweighofer in Covasna indezirabila si au formulat o petitie impotriva investitiei, care are aproape 1.000 de semnatari. „Deja situatia defrisarilor este destul de grava. Este simplu: daca va creste cererea de materie lemnoasa, atunci va creste si oferta: fie cea legala, fie cea ilegala. In industria lemnului este o mafie atat de mare si de extinsa in Romania, incat nu poti conta pe ideea ca se va respecta legea in faza de exploatare”, a declarat, pentru ZIUAnews, presedintele Asociatiei Transilvania Verde, Kovács Zoltán Csongor.
Lemn alb si lemn negru pentru japonezi
Compania austriaca nu se sfieste sa cumpere lemn de pe piata neagra. Deocamdata, autoritatile au documentat un singur astfel de caz. „In 2007, la uzina Holzindustrie s-au gasit peste 7.000 de metri cubi de lemn taiat ilegal. Austriecii cumpara lemnul si nu se dau in laturi sa apeleze la piata neagra si, indirect, sustin exploatarea legala si ilegala. La o cantitate de 800.000 de metri cubi anual, firma austriaca va lucra cu foarte multi furnizori de lemn. Cumpara aproape tot ce este posibil, adica poti sa te duci si cu un singur camion de lemne si cu sute de vagoane, ca Holzindustrie nu va refuza marfa. Practic, e imposibil sa vezi din afara din ce sursa obtin ei cantitatea necesara de materie prima”, a adaugat Zoltán Csongor. Deocamdata, legislatia care reglementeaza activitatea unei astfel de uzine este destul de vaga: nu exista o interdictie in privinta capacitatii pe care o poate avea, chiar daca aceasta depaseste cantitatea de lemn care poate fi exploatata legal in regiune. „Este o subreglementare in piata”, sustin activistii de mediu.
Cu sapte masuri mai sus de lege
„Exploatam in jur de 125.000 de metri cubi de masa lemnoasa, anual”, a declarat Ioan Cosnean, directorul Directiei Silvice Covasna. Adica de aproape sapte ori mai putin decat capacitatea de prelucrare pe care o va avea fabrica de la Reci. Silvicultorii de la Covasna administreaza, in momentul de fata, o suprafata de 63.000 de hectare, dintre care 39.000 de hectare sunt paduri proprietate publica a statului, iar restul de 24.000, paduri particulare aflate in grija Romsilva. „In judetul Covasna a fost si exista un cult pentru vegetatia forestiera si pentru padure. Si asta, in parte, datorita faptului ca 50% din suprafata judetului este acoperita de paduri”, mai spune Ioan Cosnean. In conditiile in care 800.000 de metri cubi de lemn inseamna circa 2.000 de hectare de padure, ar rezulta ca – daca firma austriaca va prelucra exclusiv lemn din Covasna – in urmatorii 10 ani (durata contractului-cadru reinnoit cu Romsilva in 2013) ar putea „inghiti” jumatate din suprafata de padure din judet aflata in proprietatea statului.
Plamanul verde si insuficienta respiratorie politica
„Ne exprimam ingrijorarea asupra faptului ca aceasta problematica atat de importanta privind viitorul Tinutului Secuiesc a devenit obiectul luptelor de partid. Rugam insistent pe alesii locali, deputatii si conducatorii institutiilor abilitate sa asigure un viitor sustenabil, sigur si curat Tinutului Secuiesc, prin deciziile legate de paduri pe care le vor lua”, mai scriu organizatiile de mediu care cer oprirea proiectului. Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT) nu ii vrea pe austrieci in Covasna, in timp ce printre sustinatori se numara conducerea PSD Covasna, care afirma ca „este absurd sa dai cu piciorul la 650 de locuri de munca in plina criza”, si senatorul UDMR Covasna Olosz Gergely, care, de altfel, a adus investitorul austriac la Reci. Si fostul ministru al Mediului, Rovana Plumb, a mentionat, intr-un discurs public despre investitii importante pentru Romania, faptul ca o companie din Austria intentioneaza sa investeasca 150 de milioane de euro intr-o fabrica de cherestea in judetul Covasna.
Proteste publice
Luna trecuta, peste 100 de tineri au participat la un miting in centrul Municipiului Sfantu Gheorghe, in semn de protest fata de intentiile companiei austriece. Manifestari similare au avut loc in alte 14 localitati din judetele Covasna, Harghita, Mures si Satu Mare, sub genericul „Salvati padurile din Tinutul Secuiesc”. „Aceasta investitie austriaca reprezinta un pericol chiar si pentru siguranta nationala a Romaniei. Trebuie doar sa ne aducem aminte de dezastrele provocate de defrisarile masive, iar in urmatorii zece ani, aceste paduri vor fi rase de pe fata pamantului. Sa nu uitam de inundatiile care pot fi provocate in urma acestor taieri masive de masa lemnoasa, de iminentul dezechilibru produs la nivelul ecosistemelor. Infiltrarea companiei austriece in judetul Covasna nu reprezinta altceva decat falimentarea constienta a unitatilor din industria prelucrarii lemnului (…) si redirectionarea angajatilor catre oficiile de plasare a fortei de munca”, a declarat, la acel moment, Toke Ervin, presedintele organizatiei de tineret a PPMT Covasna.
Cine este Gerald Schweighofer (foto)
„Romanii au impresia ca se taie padure in exces pentru ca se taie numai in vai unde exista drumuri, dar rezervele imense se afla in munti si sunt inaccesibile”, declara, nemultumit, cu ani in urma, actualul numar unu in exploatarea lemnului romanesc. Austriacul Gerald Schweighofer castiga din prelucrarea lemnului romanesc peste un milion de euro pe saptamana. Profit net. Calculul apartine site-ului de business money.ro, care precizeaza ca Holzindustrie Schweighofer a devenit cea mai profitabila afacere antreprenoriala din Romania. Se stie despre el ca face parte dintr‑una din cele mai bogate familii austriece, o familie cu o traditie de trei sute de ani in industria de prelucrare a lemnului. Acelasi Gerald Schweighofer ameninta ca se gandeste sa-si mute afacerile in Cehia si ca merge in pierdere din cauza ca guvernantii nu s-au tinut de cuvant privind modificarea legislatiei. Compania austriaca are in Romania trei unitati pe baza de biomasa in baza unor promisiuni privind triplarea subventiilor acordate producatorilor in domeniu.
