Ieri, ziarul nostru v-a prezentat in exclusivitate judeteana situatia extrem de grava in care se afla echilibrul ecologic din zona sudica a Masivului Fagaras, in portiunea argeseana. Jurnalul National s-a alaturat, de asemenea, celor care incearca sa limiteze, daca nu chiar sa stopeze ceea ce protestatarii definesc deja “crima ecologica” pe raurile argesene. Cu mijloacele superioare noua, de care dispun jurnalistii bucuresteni, au intrat in miezul “cestiunii”.
Bani curati din ape tulburi
Potrivit Jurnalului National, miza investitiilor demarate pe apele montane este obtinerea energiei din valorificarea potentialului unor ape prin microhidrocentrale. Investitorii sunt oameni de afaceri argeseni, respectiv Gheorghe Badea (Subansamble Auto) si Valentin Visoiu (Conarg). Primul detine actiuni la mai multe companii din Arges, inclusiv cu profil turistic chiar si din nordul judetului, iar cel de-al doilea este unul dintre cei mai tari constructori. Asociati, au demarat un proiect amplu de construire a microhidrocentralelor pe cursurile de apa Capra, Buda, Otic, prin firma Imob Expert Consulting SRL. Gheorghe Badea a obtinut aprobarea de a construi si pe Topolog 4 microhidrocentrale prin firma Water Power Clean SRL, se afirma in Jurnalul National.
Din aceeasi sursa am aflat ca de la jumatatea anului 2009, asociatii s-au trudit sa obtina avizele necesare demararii proiectului. Primul a fost de la Administratia Bazinala Arges-Vedea (ABAV). Acesta a fost urmat de cel de la Agentia de Protectie a Mediului Arges, pana cand anul trecut au reusit sa intre si in posesia autorizatiei de construire eliberata de Consiliul Judetean Arges. Un exemplu: raul Capra urmeaza sa fie captat in cinci locuri, pentru tot atatea microhidrocentrale si aductiuni! Lucrarile au demarat in martie 2011 si au ca termen de finalizare martie 2013, deci 24 luni, si nu 72, asa cum scrie pe Autorizatia de construire nr. 14/3936/19.04.2010, ceea ce inseamna ca exista mare graba sau teama ca va interveni ceva care sa blocheze investitiile. Daca a doua varianta este corecta, inseamna ca exista cel putin o hiba. Protestatarii sustin, pe baza opiniilor exprimate de catre experti in probleme de mediu, ca ar fi chiar mai multe. Una ar fi ca se lucreaza in albia minora a raului, adica tocmai pe acolo pe unde, in mod normal, curge apa. In aceste conditii, este clar ca pastravii si existenta populatiei piscicole este pusa sub semnul intrebarii. De precizat ca albia raului este cea pe care curge apa la viituri, indiferent ca sunt provocate de topirea zapezilor, primavara sau de precipitatiile abundente din restul anului. Faptul ca se lucreaza in albia minora, spun pescarii si ecologistii avizati, constituie un delict in cazul in care nu exista aviz de la Apele Romane. Si e greu de crezut ca a fost eliberat!
Pe de alta parte, persoana de contact din partea oponentilor la acest dezastru, prof. Ovidiu Mihut, atrage atentia asupra faptului ca s-au distrus malurile naturale ale raurilor pe cursurile carora s-a lucrat si ca s-au taiat si copaci nemarcati, intr-o veselie! Jurnalul National scrie ca exista un aviz de gospodarire a apelor obtinut din 2009 de investitori, iar seful ABAV, Adrian Moisescu, ar fi spus ca pe baza acestuia, pot lucra in albia raului (?!?…). Cercetarea asupra asa-zisului dezastru ecologic a fost aruncata in curtea Garzii de Mediu. Care si-a luat un ragaz pentru a consulta documentatia si nu se stie daca nu va dura pana in luna pacalelilor din anul 2013…
Cat despre copacii taiati fara marcaje – dupa cele afirmate de protestatari – nu se stie daca sunt din padurile statului sau din cele particulare. Sau, cel putin asa spune directorul Directiei Silvice Arges, Ion Dobrinoiu, citat de Jurnalul National. Una peste alta, se urmareste obtinerea banilor albi, din ape tulburi. Asta ar putea fi o concluzie pe baza a ceea ce se cunoaste pana acum. S-ar putea ca petitiile trimise ministrilor Laszlo Borbely (Mediu) si Elena Udrea (Turism) – publicate in editia anterioara a ziarului nostru – sa aduca niste clarificari. Sau poate nu, caci lumea noastra nu este cea mai buna cu putinta si nici ideala, pentru ca asa ceva nu exista!
Rebeli din cauza nobila
Demersul protestatar initiat de argesenii nostri care doresc sa lase mostenire urmasilor bogatia naturala din muntii nascuti din vesnicie si nu urmaresc castiguri materiale sau politice, nu s-au marginit numai la postura unor petitii si memorii pe internet. In mod simbolic, pescarii de la concursul national despre care s-a povestit in editia precedenta a ziarului nostru, au pescuit PET-uri si alte mizerii, in fata sau din uriasele tuburi care urmeaza sa fie amplasate in albiile raurilor amintite anterior. In ochii celor impotriva carora protesteaza si cer documentatiile pe baza carora s-au aprobat lucrarile care rup echilibrul ecologic – inclusiv studiile de impact asupra mediului – pot fi niste rebeli fara cauza, impinsi de la spate de cine stie ce adversari sau concurenta. Dar nu este asa, si ei nu vor inceta protestele pana ce nu vor obtine un raspuns ferm din partea autoritatilor! Ieri, pe internet, petitia lor a fost semnata de alte zeci de romani din tara si chiar din strainatate. Unul dintre acestia a postat urmatorul comentariu:
“Mai mare rusine in secolul XXI sa ne batem joc de natura, de bogatiile tarii pe care le mai avem pentru niste fomisti de bani carora nu le mai ajung! Apele de munte sunt in mare pericol. Noi incercam sa reparam si altii strica! Pacat ca lasam tara sa fie pradata de niste lipitori si paraziti. Si la noi, raurile Mures, Aries, Ampoi si Raul Mare sunt in mare pericol, draglinate si excavate de buldozere si dragline pentru bani! Un exemplu a fost raul Sebes, care avea lipan si pastrav, care in mare parte a disparut din cauza barajelor. Pacat ca pe cand ne vom trezi, va fi prea tarziu sa mai putem face ceva”. (Olalau Marius Gheorghe, Alba-Iulia)
Pentru o mai buna informare a cititorilor nostri, le sugeram sa acceseze urmatorul link pe internet: http://www.petitieonline.ro/petitie-p68358055.html. Problema este de viata si de moarte: vrem sa mai avem fauna, flora si populatie piscicola in raurile noastre din munti, sau nu? Imaginile alaturate trebuie sa ne puna pe ganduri, caci vedem ce mai este inca si ceea ce ar putea sa fie, comparativ cu ce exista in Bosnia, spre exemplu. Meditati asupra mesajului lor si trageti concluziile de rigoare!
