Compania Usistall AB din Suedia intentioneaza sa contruiasca in Capitala o centrala de cogenerare pe baza de deseuri, energia termica produsa urmand sa fie furnizata RADET Bucuresti.
Pe ordinea de zi suplimentara a sedintei extraordinare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti a fost introdus un proiect de hotarare pentru aprobarea unui acord de principiu intre Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice (RADET) Bucuresti si Usitall AB, care vizeaza termenii si conditiile principale pentru furnizarea in viitor de energie termica regenerabila de la centrala de cogenerare ce urmeaza a fi construita in Capitala de compania suedeza.
Avantajele proiectului
In expunerea de motive care insoteste proiectul de hotarare se arata ca majoritatea capacitatilor de cogenerare din Bucuresti au durata de viata depasita si se bazeaza exclusiv pe combustibili fosili, cu o estimare de crestere continua a pretului de achizitie cu impact direct in pretul energiei termice vandute exclusiv de catre RADET. Totodata, randamentele scazute de functionare ale acestor centrale (aproximativ 35%) au un impact major in pretul final de vanzare a agentului termic. „Constructia unor noi capacitati in zone in care exista deficit de energie termica ar avea un efect imediat in reducerea pierderilor tehnologice precum si in imbunatatirea calitatii serviciului de furnizare a agentului termic pentru aceste zone”, se mai arata in text. In plus, contructia unei noi centrale de cogenerare de inalta eficienta ar reduce dependenta de un singur furnizor, cu efecte benefice in scaderea preturilor de achizitie a agentului termic. „Energia regenerabila obtinuta din incinerarea deseurilor reprezinta, in majoritatea oraselor europene cu termogicare, solutia principala de furnizare de energie ieftina”, se mai spune in text. Centrala va trata ecologic in instalatiile de cogenerare 30-35% din deseurile municipale generate in Bucuresti.
In text se mai arata ca prin derularea acestui proiect, Bucurestiul ar evita declansarea procedurii de infrigement cu privire la depozitarea deseurilor. Finatarea proiectului precum si costurile asociate acestuia vor fi suportate integral de investitor. Suma care ar urma sa fie investita prin proiect este de 200 de milioane de euro, fiind create aproximativ 300 de noi locuri de munca. Municipalitatea va putea intra oricand in proiect in calitate de proprietar partial sau integral. „Nu exista riscuri ale municipalitatii in acest proiect”, se spune in text. Energia regenerabila „low-cost” care ar fi obtinuta ar fi mai ieftina intotdeauna comparativ cu energia bazata pe combustibili fosili.
Pretul energiei termice livrate nu va depasi nivelul de piata
Potrivit textului acordului de principiu, Usitall AB este o societate suedeza, detinuta de municipalitatea Linköping, cu o experienta vasta de peste 50 de ani in dezvoltarea si operarea de centrale de cogenerare pe baza de surse regenerabile. In text se mai arata ca Usitall si-a exprimat interesul pentru a dezvolta in Bucuresti o centrala de cogenerare, in masura in care va considera ca aceasta este fezabila. Astfel, proiectul va incepe prin intocmirea unui studiu de fezabilitate privind, intre altele, fezabilitatea financiara, tehnica, legala si de mediu a proiectului. Usitall AB intentioneaza sa constituie o societate pentru implementarea proiectului.
Pretul de cumparare a energiei termice nu va depasi pretul mediu de piata al energiei termice livrate in reteaua de termoficare a Bucurestiului, nici in conditiile in care piata ar fi liberalizata. RADET se angajeaza sa cumpere anual de la societatea infiintata o cantitate minima de energie termica corespunzatoare unei capacitati de productie evective de 40MW. Contractul de cumparare de energie termica va fi pe termen lung, cu o durata de cel putin 20 de ani de la data de operare a centralei.
Intr-un studiu care insoteste proiectul de hotarare sunt prezentate trei amplasamente pentru realizarea investitiei. Primul amplasament este situat langa CET Vest, in curtea RADET, pe locul fostului incinerator de deseuri municipale al Bucurestiului. Al doilea amplasament este situat in baza RATB din strada Nicolae Teclu. Cel de-al treilea amplasament se gaseste in comuna Chiajna, pe teritorul administrativ Domnesti, judetul Ilfov.
Lipsa de cvorum
Proiectul de hotarare nu a fost insa aprobat de CGMB, din lipsa de cvorum. De altfel, la sedinta au luat parte doar 28 de consilieri municipali, din grupul PDL-PNG-PRM. Inainte de supunerea la vot a proiectului, singurul consilier municipal de la PRM prezent la sedinta, Nicusor Stan, care nu a fost de acord nici cu introducerea proiectului de hotarare pe ordinea de zi, s-a ridicat si a iesit din sala. Consilierii municipali au luat o pauza de cateva minute, timp in care au incercat sa-l convinga pe Stan sa sustina proiectul. PRM-istul a revenit in sala dupa pauza, dar a disparut din nou inainte de vot. Astfel, cvorumul la limita a fost pierdut, iar proiectul nu a fost supus votului.
La sedinta nu a luat parte nici primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, care participa la Spitalul Coltea la o intalnire cu medicii din spitalele administrate de municipalitate. Sedinta a fost convocata de consilierii municipali, iar expunerea de motive care insoteste proiectul de hotarare referitor la centrala este semnat tot de acestia, fara a fi precizat insa niciun nume.
Primaria Capitalei intentioneaza sa deruleze un alt proiect impreuna cu Consiliul Judetean Ilfov, prin care ar urma sa fie construit un incinerator de deseuri in valoare de 310 de milioane euro. Proiectul are ca scop reducerea cantitatii de deseuri din Bucuresti si Ilfov prin transformarea acestora in energie. Costul investitiei ar urma sa fie asigurat in proportie de 50% din fonduri europene. Proiectul de hotarare a fost respins pana acum de trei ori de CGMB.
„Sunt mai multe proiecte care sunt pornite de genul asta pentru Bucuresti, acum era doar un accept de principiu, urmand sa vedem care din ele va fi solutia finala care va avea finantarea de la Uniunea Europeana si asa mai departe. Niciunul nu este in faza finala de a fi implementat, toate sunt pe montaje financiare, pe aprobari de principiu. In momentul in care vom avea ceva clar, Consiliul se va pronunta din nou si va da drumul la lucrari”, a declarat pentru bucuresti.adevarul.ro viceprimarul general Mircea Raicu. Acesta a mai aratat ca firma suedeza are nevoie de acest acord de principiu pentru a putea cauta finantari.
Compania suedeza a mai propus si altor orase din tara construirea unor astfel de centrale, precum Ploiesti, Suceava, Tulcea sau Galati.