Incepand cu zona lina a cimpiei orasului Seini si traversand toata gama elementelor de relief pana la altitudinea de 1200 m ai varfului Pietroasa, Ocolul Silvic Tautii Magheraus detine, in arealul sau, un diversificat fond arboricol si cinegetic.
Situat in extremitatea sud-vestica a muntilor Ignisului, in dreapta cursului mijlociu-inferior al raului Somes, udat de apele vailor Baita, Nistru, Cicarlau, Ilba si Seinel, padurile ocolului se afla marginite, in partea de nord, de Culmea Comsa, Vf. Mestecanis, Culmea Negresti si Dealul Tiganului, iar la sud de riurile Somes si Lapus. La rasarit culmile Borcutului, Tidierului, Capitanului si Valea Hotarului ii delimiteaza hotarele, sfarsindu-se apoi, la apus, in padurile Seiniului. Subunitate teritoriala a Directiei Silvice Maramures, Ocolul Silvic (O.S.) Tautii Magheraus detine in administrare o suprafata de peste 11.760 ha, din care aproximativ 70,5% reprezinta paduri proprietate publica a statului, iar diferenta paduri si pasiuni impadurite, apartinand primariilor, composesoratelor, unitatilor de cult, unitatilor de invatamant sau persoanelor fizice, aceste suprafete fiind administrate pe baza de contracte. Ocolul, la conducerea caruia se afla de peste doi ani Florin Vascul, este imparsit teritorial in trei districte silvice (Handal, Nistru, Baita) si nouasprezece cantoane silvice. Unui singur padurar ii revin in sarcina aproximativ 600-800 hectare de padure. De la inceputul anului 2011, O.S. Tautii Magheraus este certificat FSC (Forest Stewardship Council), fapt care asigura promovarea unui management forestier responsabil de gestionare durabila a padurilor pe criterii sociale, economice si ecologice. „Sunt stabilite padurile cu valoare ridicata de conservare, care implica anumite restrictii de exploatare. De exemplu in zona Ilba avem padure de gorunet cu iarba neagra si vaccinium (afin). Sau, exista cazuri in care firme straine se inscriu la licitatii doar daca au garantia ca lemnul este certificat FSC”, explica Ionica Pop, responsabilul fondului forestier. In cadrul ocolului o suprafata de aproape 1590 ha o reprezinta padurile supuse regimului de conservare deosebita. Datorita varietatii formelor de relief, arboretul prezent in acest spatiu este de asemenea foarte diversificat: fag, gorun, carpen, paltin, ulm, frasin, cires, mesteacan, molid, pin, brad, larice, duglas. Regimul adoptat pentru conducerea arboretului este „codru”, pentru toate unitatile de productie, regenerarea naturala prin seminte fiind cea mai viabila, capabila sa asigure biodiversitatea autohtona. In varfurile Pietroasa si Tiganul, pe culmea cu Negresti-Oas exista numerosi fagi si goruni cu varste de pana la 160 ani. Din punct de vedere cinegetic exista o gama variata de pasari si animale salbatice: fazan, potarniche, rata salbatica, iepure, vulpe, cerb comun, caprior, mistret, pisica salbatica, lup si urs. Carnea de vanat valorificata este de circa 0,5 tone anual. De altfel principalele venituri ale ocolului se constituie din: masa lemnoasa recoltata (cca 30.000 mc), prin vanzare masa lemnoasa pe picior, prestari servicii de exploatare si valorificare la drum auto forestier de masa lemnoasa fasonata, puieti forestieri, pomi de craciun, cetina, fructe de padure (10 tone/an), actiuni de vanatoare, paza pentru paduri private pe baza de contract (cca 3750 ha). Din zonele cu arbori valorosi (vigurosi, sanatosi) se constituie rezervatii de seminte aflate in evidenta ministerului, care se folosesc in pepiniere pentru producerea puietului sau care pot fi valorificate. „Acum 4-5 ani, la Cicarlau am avut o fructificatie foarte bogata, s-a extras peste o tona de seminte de fag (jir) pentru o comanda din Olanda. Ocolul detine doua pepinire silvice (1,2 ha) in zona Cicarlau si Ulmoasa si doua solarii (0,2 ha) in Baita si Nistru. Anual se produc 200 mii puieti din care 120 mii rasinoase si 80 mii foioase. Din puietii forestieri produsi, 100 de mii ii folosim in mod normal pentru impaduriri si completari, iar circa 100 de mii se valorifica la ocoale silvice private sau de stat. De exemplu, in primavara aceasta, am vandut 45 de mii puieti rasinos si 9 mii frasin la O.S. Viseu si 6 mii puieti paltin la O.S. Somcuta Mare”, ne explica inginerul Ionica Pop. Ca activitati de interes trebuie retinut si faptul ca, anual, cursul superior al raului Baita este populat cu 10 mii de puieti pastrav.
Situata intr-un cadru natural deosebit, in partea de nord a orasului Tautii Magheraus, cabana Apa Sarata este inclusa in circuitul silvoturistic prin intermediul Directiei Silvice Maramures. Modernizata in anul 2004 si oferind conditii de cazare foarte bune, cabana asigura iubitorilor de natura cadrul propice de petrecere a timpului liber.
Padurea EMINESCU
In custodia Directiei Silvice MM., se afla, in apropierea orasului Seini, rezervatia de pini Comja, arie protejata de interes national. Ineditul rezervatiei este dat de faptul ca in 1939, la implinirea a 50 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, soldatii romani ai divizie 20 infanterie, condusi de gen. Ion P. Georgescu, au plantat, pe o suprafata de 0,50 ha, conifere in forma literelor ce formeaza numele (EMINESCU) marelui poet. „Peste 57 de ani, la 16 aprilie 1996, padurea a fost pusa la pamant (rupturi, doboraturi), datorita zapezii mari si a vantului foarte puternic. A fost replantata, in 1997, de padurarii din cadrul Districtului 1 Seini (actualul District Handal), cu ajutorul soldatilor de la o unitate militara din Baia Mare”, povesteste Fage Daniel, unul din acei padurari. Un padurar cu nume predestinat ale carui povesti, despre anii pusi in slujba naturii, ar fi frumos de ascultat, intr-o seara, in jurul unui foc de tabara.