Organismele modificate genetic dau batai de cap oamenilor de stiinta

In timp ce organizatiile ecologiste protesteaza fata de cultivarea plantelor transgenice, multi cercetatori nu pot spune cu certitudine daca acestea sunt sau nu periculoase pentru sanatatea umana

Franta a interzis la mijlocul lunii trecute cultivarea porumbului modificat genetic MON 810 pe motiv ca OMG-urile sunt periculoase pentru mediul inconjurator. Austria, Ungaria, Grecia si Polonia au interzis, de asemenea, cultivarea si comercializarea singurului tip de porumb transgenic autorizat pe teritoriul UE, MON 810.

Reprezentantii Greenpeace, cel mai de temut combatant ecologist al OMG-urilor, cere si Guvernului Romaniei sa ia masuri cu privire la interzicerea porumbului transgenic. Cu toate acestea, exista inca oameni de stiinta care spun ca nu se stie cu certitudine daca OMG-urile sunt periculoase pentru sanatate. Dar nici ca nu sunt.

A curs multa cerneala pentru a afla daca OMG-urile sunt toxice pentru organismul uman, daca afecteaza in vreun fel flora si fauna sau daca ele dau, pur si simplu, peste cap ecosistemele. Verdictul stiintei: dupa 20 de ani de studii indelungate, multe mistere in ceea ce priveste OMG-urile au fost elucidate, dar au ramas insa multe intrebari care isi cauta inca raspunsul, dupa cum se arata intr-un studiu publicat in revista de specialitate “Science&Vie”.

Chestiunea care apare frecvent in discutie este legata de riscurile la care este supus organismul omenesc in conditiile in care consuma OMG-uri, sub diferite forme. Gilles-Eric Seralini, specialist in biologie moleculara la Universitatea din Caen, Franta, a pretins, la un moment dat, ca o varietate de porumb comercializat de Monsanto – MON 863 – modificat genetic pentru a produce o proteina insecticida ar avea efecte toxice asupra organismului uman. Cercetatorul a ajuns la aceasta concluzie folosindu-se de datele furnizate de cultivatorul american, care a testat porumbul respectiv pe sobolani, timp de 90 de zile.

Confidentiale initial, rezultatele au fost facute publice in primavara anului 2005, la finalul unei lupte juridice raportate de catre organizatia ecologista Greenpeace.

Acelasi dosar, rezultate diferite

Gilles-Eric Seralini spunea ca, printre alte efecte, consumul regulat al porumbului transgenic ar duce la diminuarea greutatii rinichilor in cazul masculilor, ar creste greutatea ficatului la femele si ar ridica nivelul grasimilor din sange cu pana la 40 la suta.

Acest tip de OMG primise, oficial, unda verde pentru cultivare si comercializare din partea Agentiei Europene pentru Securitatea Alimentelor. Ce se intamplase, de fapt? Au citit expertii dosare diferite? Aceasta intrebare este emblematica pentru dificultatea de a afla cu certitudine riscurile pe care le presupune consumarea organismelor transgenice.

“Noi am verificat variatiile de greutate in timp, ceea ce Monsanto nu a facut, si am corelat toate datele pe organism”, a explicat Gilles-Eric Seralini. In plus, cercetatorul francez a mai punctat o chestiune cu privire la datele furnizate anterior de catre semanatorul american: psihologia sobolanilor care au consumat MON 863 a fost comparata cu cea a altor sase grupuri martore. Fiecare grup in parte mancase cate o varietate diferita de porumb “conventional”, nontransgenic.

Mai multe tari cer reanalizarea OMG-urilor

Intrigate de aceste rezultate, mai multe tari europene au cerut Consiliului Uniunii Europene sa realizeze “un studiu pe termen lung asupra riscurilor pe care le presupune consumul de OMG-uri”.

Pentru a solutiona problema, comitetele de evaluare s-au sprijinit pe conceptul “echivalentei in substante”, care presupune ca intre planta modificata genetic si varietatea “conventionala” din care este obtinuta nu exista diferente in ceea ce priveste elementele nutritionale din componenta. Diferenta este data doar de prezenta noii proteine rezultate ca urmare a introducerii noii gene. De aceea, toxicologii si-au indreptat atentia strict asupra noii proteine.

Ei au inceput sa-i analizeze structura, sa vada daca isi pastreaza intacta configuratia sau daca se gaseste in cantitati constante in interiorul plantei. Si in aceasta situatie, cercetatorii s-au lovit de dificultatea rostirii unui raspuns categoric la intrebarea “Sunt sau nu sunt periculoase organismele modificate genetic?” Au fost analizate riscurile de producere a unor alergii din cauza proteinei respective. Mai mult, oamenii de stiinta au incercat sa afle daca nu cumva proteina respectiva este chiar toxica.

Unele alimente pot fi toxice in cantitati foarte mari, dar pot fi absolut inofensive in cantitati mici. Este cazul vinului rosu: in timp ce consumul abuziv poate fi fatal, consumul moderat este chiar indicat. Oamenii de stiinta s-au intrebat daca nu cumva OMG-urile se afla in aceasta situatie. Toate ipotezele s-au lovit insa de multe obstacole, astfel incat cercetatorii nu au putut oferi, nici in aceasta situatie, un raspuns pro sau contra.

Cartoful, mai periculos decat OMG-urile ?

Exista experti in biologie moleculara care spun ca OMG-urile nu prezinta, pentru sanatatea umana, un risc mai mare decat il prezinta alte alimente. “Ne-am obisnuit sa ne alarmam din cauza posibilelor efecte nocive ale OMG-urilor, in timp ce alimentele -conventionale-, care nu fac obiectul unui studiu, nu suscita nicio ingrijorare”, spunea specialistul Gerard Pascal.

Acest cercetator pune in discutie potentialul de toxicitate pe care l-ar putea contine banalul cartof. “Stim prea bine ca au existat soiuri de plante care contineau cantitati ridicate de substante neurotoxice si care au provocat intoxicari devastatoare in Irlanda, in sec. al XIX-lea. Bineinteles ca intre timp multe au fost inlaturate. Dar nu putem spune ca in momentul acesta cunoastem potentialele efecte adverse ale tuturor alimentelor pe care le consumam. Grasimile hidrogenate, siropul de fructoza si uleiul de palmier au fost extrem de utilizate in ultimele decenii.

Nu au fost inca evaluate consecintele pe care consumul acestor alimente l-ar putea avea asupra organismului uman. Mai este mult pana sa fim siguri ca OMG-urile sunt periculoase pentru sanatatea noastra. Sau ca nu sunt periculoase.

Anomalii naturale sau provocate?

Comisia Europeana a numit trei experti care insa au concluzionat ca respectivele anomalii sunt clasice la sobolanii de laborator. Ei au precizat ca aceleasi anomalii au fost observate si in cazul sobolanilor-martori care nu au mancat organismele modificate genetic. Referitor la scaderea greutatii rinichilor, ipoteza a fost contrazisa de datele obtinute in urma unor altor experimente realizate in aceleasi conditii, dar cu OMG-uri hibride. Pentru ca hibridele contineau aceeasi secventa genetica precum cea din MON 863, reprezentantii Comisiei au fost pana la urma de acord cu avizul pe care EFSA il daduse ceva mai devreme: OMG-urile nu prezentau mai multe riscuri pentru sanatatea umana decat varietatea nontransgenica din care fusesera obtinute.

Sursa: Adevarul

Articole similare

The DRS draft is a solid platform for development of high quality recycling in Romania. It should also include more legal guidelines to secure...

Zero Waste Romania welcomes the launch in public debate of the draft Government Decision on the implementation of the DRS for non-reusable...

Ce schimbări aduce pentru consumatori și industrie proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare? O analiză Zero Waste România

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat spre dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind implementarea sistemului de garanţie-returnare (SGR) pentru...

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,690FaniÎmi place
85CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente

The DRS draft is a solid platform for development of high quality recycling in Romania. It should also include more legal guidelines to secure...

Zero Waste Romania welcomes the launch in public debate of the draft Government Decision on the implementation of the DRS for non-reusable...

Ce schimbări aduce pentru consumatori și industrie proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare? O analiză Zero Waste România

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat spre dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind implementarea sistemului de garanţie-returnare (SGR) pentru...

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

Proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare, lansat în dezbatere publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat ieri în procedură de consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-returnare. În...

Marile proiecte de infrastructură, pericol major pentru păduri

Țintele climatice ar putea ajunge imposibil de atins, din cauza proiectelor ample de drumuri, energie și minerit care trec prin inima puținelor...