Cu toate ca pe piata painii se lupta peste 5.000 de producatori care-si diversifica de la an la an produsele, romanul obisnuit mananca painea alba pe care i-o vinde buticarul din colt. Nu ne complicam cu detaliile: peste 60% din romani prefera franzela oricarei alte specialitati, iar, din cauza saraciei, pe masa celor mai multi dintre noi ajunge painea cea mai ieftina.
„N-am inteles niciodata de ce o paine alba in care se mai gasesc si alte substante – aditivi, afanatori, indulcitori, conservanti -, si al carui grau este tratat cu ingrasaminte chimice este mai scumpa decat o paine facuta din ingrediente naturale, la care nu se mai adauga nimic”, ne-a marturisit medicul primar de boli interne Pavel Chirila.
In urma cu cinci-sase ani, doctorul care a infiintat centrul de ingrijiri paliative „Sfanta Irina” din Voluntari a decis sa deschida alaturi si un mic laborator in care produce paine naturala 100%.
„La vremea respectiva nu exista un asemenea laborator in Romania si pentru ca mi-am dorit sa le ofer bolnavilor de cancer, dar si persoanelor care sunt interesate sa duca un stil de viata sanatos, alternativa de a se hrani fara conservanti si alte chimicale, am deschis aceasta brutarie”, explica doctorul Chirila.
Painea noastra, o otrava
Desi laboratorul nu este rentabil, intrucat numarul maxim de paini vandute intr-o zi de-abia atinge 200 – 300, medicul se incapataneaza sa-l finanteze din alte surse de venit. De ce? „De dragul ideii. Si pentru ca datele din literatura medicala arata ca persoanele care consuma paine alba in mod repetat si pe o perioada relativ lunga sunt mult mai expuse bolilor metabolice, colitelor de fermentatie, diabetului, dar si cancerului de colon sau celui de tract digestiv”, explica proprietarul primei brutarii bio de la noi din tara. Asta pentru ca painea alba contine de doua-trei ori mai putine vitamine, mai putine minerale, mai putini aminoacizi si mai putine fibre fata de painea neagra.
Ceea ce ofera organismului painea alba este amidonul bogat in glucoza din interiorul bobului de grau. „Din pacate, romanul nu cunoaste diferentele dintre aceste doua soiuri de paine si o alege pe cea mai ieftina sau pe cea pe care o gaseste la coltul blocului, aproape de casa”, observa medicul.
Chirila precizeaza ca desi 250 de grame de paine bio costa 2,5 lei la magazinul sau, castigul de 1,7 lei pe care-l are un cumparator de franzela obisnuita poate fi iluzoriu intrucat, in timp, el va ajunge sa plateasca mult mai mult pentru a-si trata problemele de sanatate cauzate de aceasta paine.
Rompan vrea o lege a painii
Presedintele Rompan, Aurel Popescu, pune consumul ridicat de paine alba pe seama faptului ca buticarii dicteaza gustul clientilor. „Daca omul se duce sa-si cumpere paine de la colt si acolo gaseste doar alba sau doar de la un anumit producator, ce sa mai faca? Ia ce i se ofera, ca doar nu o strabate zilnic jumatate de oras pentru a-si cumpara de care vrea el”, considera Popescu.
Problemele nu se opresc aici. Oficial, un roman consuma anual doar 23 de kilograme de paine. Asta in timp ce presedintele Rompan sustine ca, in realitate, consumul anual pe cap de locuitor este de 103 kilograme de paine, in timp ce media europeana se mentine la 78-80 de kilograme de paine pe an, pe cap de locuitor. De unde provine diferenta?
„O buna parte dintre comercianti nu inregistreaza in acte painea pe care o vand. Estimam ca prejudiciul adus statului, anual, de evaziunea fiscala din acest domeniu este de circa un miliard de euro”, sustine presedintele Rompan.
El mai adauga ca la sfarsitul lui februarie este posibil sa apara un text de lege care sa reglementeze comertul cu paine. „Vrem sa reducem numarul comerciantilor astfel incat sa nu se mai poata cumpara paine de la orice chiosc in care se vand si produse de igiena personala sau orice altceva ce contravine conditiilor igienco-sanitare normale pentru comertul cu alimente”, explica Popescu.
Presedintele Rompan spune ca „vom cumpara paine din magazine specializate, in care trei-patru furnizori se vor bate pentru a ne castiga fidelitatea. Reducerea numarului de buticuri in care se poate comercializa painea nu va atrage dupa sine o majorare a pretului, ci dimpotriva, va avantaja producatorul prin reducerea cheltuielilor de transport”.
Cu toate ca pretul painii este de doua ori si jumatate mai mic decat cel practicat in alte state europene, Popescu aminteste ca acest cost trebuie raportat la veniturile medii ale romanilor care reprezinta circa un sfert din cele ale celorlalti europeni luati in considerare.
„O lege a painii ar ajuta nu doar statul, care ar incasa anual circa un miliard de euro in plus, dar si clientul de rand, care ar avea de unde alege, la un pret corect.” – Aurel Popescu, presedintele Rompan
Alegem ce ni se pune in fata
Painea alba ramane de departe cel mai preferat produs de panificatie al romanilor. Potrivit statisticilor companiei de cercetare de piata MEMRB, aproape 65% din volumul total de paine pe care l-au cumparat romanii in perioada decembrie 2008-noiembrie 2009 a fost de tip franzela, adica paine alba.
Cu cat mai simpla, cu atat mai cautata, mai arata studiul. Principiul se aplica si painii de tip graham. Painea din faina integrala cu adaos de seminte a fost ca si inexistenta pe piata in perioada decembrie 2008-noiembrie 2009, iar in perioada similara a lui 2007-2008, grahamul cu seminte a inregistrat numai 0,1% din totalul vanzarilor de paine. Conservatorismul romanilor se pastreaza si cand vine vorba de gramaj – cea mai cautata este painea de 250 de grame, potrivit presedintelui Rompan, Aurel Popescu.
„Noi toti, de pe pamant si din cer, suntem impletiti in aceeasi paine”
„Putine, foarte putine civilizatii in lume se pot lauda cu istoria lor -de la leagan la mormant – prin paine (forme, simboluri etc.) precum romanii. Painile traditionale marcheaza toate pragurile de trecere ale ciclului vietii: nastere, botez, cununie, moarte si intreg ciclul muncii intins pe patru sezoane”, explica directorul Muzeului National al Agriculturii, Razvan Ciuca.
„Daca in trecut se foloseau mori, mojare sau pisaloage de piatra pentru zdrobirea si faramitarea graului pentru a obtine faina integrala 90% si a mentine la un loc toate substantele nutritive de care are nevoie organismul uman, astazi, la morile industriale cu valturi (masina folosita pentru sfaramarea boabelor de grau), din motive strict economice se elimina taratele si germenele graului deoarece acestea contin lipide si fac sa rancezeasca, sa mucegaiasca faina in siloz”, explica directorul Muzeului National al Agriculturii apetitul producatorilor pentru faina alba.
In acest fel, romanul este incurajat sa consume, in mod eronat, paine facuta din faina alba, desi in aceasta nu se regasesc substantele indispensabile precum vitaminele A, grupul B, E, K, D si PP, mineralele: calciu, magneziu, fosfor, fier, cupru, zinc, potasiu etc.
La muzeul din Slobozia se organizeaza an de an adevarate scoli unde copiii invata sa respecte „painea neamului romanesc”
Astfel, din cauza intereselor economice, calitatile alimentare traditionale ale painii romanesti au disparut la ora actuala. „In tari civilizate precum Germania, Franta, Tarile Nordice, in ciuda aparitiei unor produse de panificatie industriale, sortimentele de paine integrala si procedeele traditionale sunt mentinute in continuare in brutarii mici, locale, protejate prin lege, asa cum sunt protejate cladirile vechi si monumentele istorice, pe care le admiram si noi, in tacere, de cate ori mergem pe la ei… „, observa cu tristete Razvan Ciuca.
Intelepciunea populara, tratata cu ignoranta
„Painea este o buna parte din viata noastra, lucru de care nu ne dam seama, blazati de ceea ce am devenit prin abundenta recenta. Painea buna este un element important al bucuriei noastre de a trai, una din cuceririle civilizatiei noastre. Fiecare are o amintire care revine in mod placut. Emotia copilariei, mirosul placut al cuptorului ce se imprastie printre ferestrele brutariei”, aprecia Bernard Dupaigne in lucrarea „Painea”, aparuta in 1986.
Despre importanta painii in viata noastra, a romanilor, avea sa invete si Razvan Ciuca de la o batrana din Maramures.
„Prin anii ’80, inainte de Sfantul Vasile, ma aflam cu doi prieteni dragi pe plaiurile Berintei, judetul Maramures. Cautam lucruri vechi pentru Muzeu. Era o vreme -mistreata-, cu ploaie, lapovita si frig. Paraul se umflase, ca sa ajungi la casele oamenilor trebuia sa-l treci. Prietenii mei si-au suflecat izmenele si m-au trecut apa pe umerii lor: -Sa nu te imbolnavesti, ca nu mai faci Muzeul Agriculturii-. Am ajuns la o casa de lemn, unde am gasit o femeie mai in varsta. Si intreband-o eu cum talcuieste semnul funiei de pe portile si bisericile maramuresene sau de pe colacii de nunta si de plecare in ailalta lume, mi-a zis ce n-am sa uit niciodata: -Noi toti, romanii, de pe pamant si din cer, suntem impletiti in aceeasi paine-. Femeia nu fusese niciodata la scoala, invatase carte in biserica, la strana, si tocmai se apucase de citit -Mizerabilii- lui Victor Hugo”, povesteste Razvan Ciuca.
Parerea Expertului : Romanii isi fac din painea alba un simbol de statut – Gheorghe Mencinicopschi, nutritionist
Cea mai sanatoasa paine este cea din macinis integral. Asta pentru ca in componenta ei nu gasim E-uri. Spre deosebire de aceasta, painea alba este dezechilibrata nutritional intrucat faina folosita este facuta din continutul bobului de grau, iar coaja bobului este indepartata. Ei, tocmai in coaja bobul pastreaza proteine, un complex de vitamine B, saruri minerale.
Interiorul bobului contine amidon care este de fapt glucoza. De aceea, painea alba este un produs nevaloros din punct de vedere nutritional si are un index glicemic ridicat. Este saracita in fibre si de aici si problemele de ordin medical care pot aparea, precum boli ale tubului digestiv, diabet si altele.
Cea mai buna paine este cea care rezulta din bobul integral al graului. Atentie! Nu toate alimentele pe care scrie „bio” sunt si 100% naturale. Ca sa fie facute din produse procesate si cultivate ecologic trebuie sa aiba doua stampile aplicate pe ambalaj – una in care apar literele „ae” si care certifica faptul ca a fost realizat prin agricultura ecologica si alta sub forma ce floare, in interiorul careia exista un „E” de la Europa.
Insa numai cei avizati cumpara paine integrala. Pentru ceilalti, din pacate, painea alba este un simbol al statusului social ridicat. Aceasta mentalitate s-a inoculat inca de la Revolutia franceza (1789-1799), cand s-a cerut „libertate, egalitate, fraternitate”, moment in care oamenii si-au dorit sa manance „cat mai alb”.
Cei care vor sa aiba o alimentatie sanatoasa pot alege dintre painea integrala, cea multicereale, facuta din faina de secara, de orz sau cea in interiorul careia se gasesc si leguminoase. Acestea din urma echilibreaza proteina din paine. Mai sunt cele cu seminte: de floarea-soarelui, de dovleac sau altele. Important este ca de fiecare data sa urmarim eticheta si sa alegem painea care nu are aditivi.
Pita de casa, la tot mai multi romani pe masa
De mai bine de un an, Ruxandra Dumitrescu (36 de ani) isi pregateste painea in casa, in aparatul electric de copt pe care a dat la vremea respectiva aproape 300 de lei. „Fac la doua-trei zile cate un kilogram de paine in casa si gata. Decat sa dau banii aiurea pe -buretele- ala de paine de la chiosc, mai bine imi fac eu singura in casa, din faina de la socri, de la tara”, spune femeia.
In plus, painea de casa ii aduce o economie lunara de peste 120 de lei. „Daca faina o aduce sotul de la tara, eu mai consum doar drojdie, putin lapte si sare. Altfel, daca luam de la colt, plateam cel putin patru lei pe zi pentru cele patru-cinci paini pe care le mancam eu, sotul si cei doi copii”, isi face Ruxandra un calcul simplu.
Insa, in afara de economia pe care o face, femeia castiga ceva mult mai important: gustul acela al copilariei pe care-l regaseste in fiecare zi in cosul sau de paine si sansa de a manca zilnic o paine proaspata, sanatoasa. De altfel, pe forumuri si pe diferitele site-uri culinare, prepararea painii in casa este unul dintre subiectele cele mai „arzatoare”.
Japonezii si modernizarea prepararii aluatului
Prima masina automata de pregatire a painii in casa a aparut pe piata din Japonia, la sfarsitul anilor ’80, scriu autorii Christine Ingram si Jennie Shapter in cartea „Prepararea painii”.
De atunci, masinile de copt paine si-au castigat popularitatea in intreaga lume. Dispozitivele de mici dimensiuni pe care le putem cumpara din marile magazine de retail din tara la preturi ce pornesc de la 130 de lei si ajungand pana la 650 de lei au readus placerea prepararii painii, simplificand la maximum procesul de pregatire a aluatului.
Tot ceea ce trebuie sa faca un brutar de ocazie in bucataria sa este sa masoare cu atentie cantitatea de ingrediente pe care trebuie sa o adauge in aparat si, in cateva ore, mirosul painii aburinde ii va invada intreaga casa.
Reteta rapida
Gilda, o gospodina din Bucuresti, face o paine gustoasa la aparatul electric folosind 250 ml de apa calda, putin ulei, un varf de cutit de sare, o lingurita de zahar sau de miere, 500 de grame de faina de tip 650 si un plic de drojdie uscata.
Sursa: Adevarul
