Cativa afaceristi fara frica dau tarcoale Parcului National Ceahlau.
Sunt la mai putin de 100 de metri de limita ariei protejate. Zona de tampon a cazut de mult, rapusa fiind de utilajele forestiere. Printre afacerile cu lemn din zona se foieste si Gheorghe Lalau, administratorul parcului. Controalele se fac de cele mai multe ori doar de fatada, iar atunci cand se fac, rezultatele sunt tinute la sertar luni intregi de sefii de la Agricultura.
Muntele Ceahlau are nesansa de a se afla in preajma unor asezari in care, din pacate, exista unii patroni de sereleuri care nu dau doi lei pe protectia mediului, pe padure. Pe „aurul verde”, cum in van il numeste prin sloganuri Romsilva. Durau, Ceahlau, Grinties, Poiana Teiului, Borsec ori preacuviosii pustnici de la Schitul Toaca sunt numai cateva exemple. Padurea nu ar avea de suferit daca nu ar fi implicati preacuviosi functionari ai Ministerului Agriculturii, respectiv Romsilva, indivizi care au ca reper un alt fel de aur verde: dolarul. Numarul mare de firme din zona care au ca obiect de activitate exploatarea lemnului spune tot. Conform Agentiei pentru Protectia Mediului Neamt, in 2005 existau noua agenti comerciali in comuna Ceahlau (printre care si SC L Medvet SRL, a lui Lalau), 20 in Poiana Teiului si 12 in Grinties. Adica 41. De atunci, numarul lor a tot crescut.
FUNCTIA DOBOARA ARBORI
Ion Buftea a fost pana nu de mult seful Directiei Silvice Piatra Neamt. Si-a permis din functia detinuta sa aprobe nejustificat taieri de padure, sa elibereze documente cu regim special pentru transportul unor busteni proveniti din cateva zeci bune de hectare de padure aflate in proprietatea publica a comunei Ceahlau. Nici macar nu s-a obosit sa organizeze o licitatie pentru arborii taiati, care au fost vanduti unor firme din comuna. Dupa principiul ce face seful sa facem si noi, a actionat si inginerul Toader Cojocaru. Fost sef al Ocolului Silvic Ceahlau, Cojocaru a emis autorizatii de exploatare pentru doua firme care nici macar nu aveau atestat pentru aceasta activitate. Mai mult, prin tot felul de aranjamente pe care numai initiatii in studiile silvo-pastorale le cunosc, s-a reusit taierea unui numar serios de arbori. Ca totul se face cu aprobarea tacita a Primariei Ceahlau se poate vedea si din faptul ca numai dintr-un singur trup de padure s-a evaporat echivalentul a aproape 30 de camioane de arbori. Gestionarul padurii era Ion Tiganici, nimeni altul decat fostul primar al comunei Ceahlau in perioada 1990-1992, omul care s-a ocupat de restituirea padurilor. Tot ce a avut omul asta in gestiune s-a dus. Tacit au actionat si procurorii care au dat neinceperea urmaririi penale pentru acelasi Tiganici din a carui gestiune se mai evaporasera alte aproape 20 de masini de arbori, taiati ilegal in august 2007. Nici in primul caz, nici in al doilea, Primaria Ceahlau nu s-a constituit parte civila pentru recuperarea pagubei facute in proprietatea comunei. Mai mult, edilii au argumentat ca arborii au fost taiati ilegal in regim de urgenta pentru prevenirea inundatiilor, lemnele fiind folosite pentru apararea malurilor. Pe langa aceasta bataie de joc, s-a mai folosit o stratagema. S-au propus pentru taieri de igiena arbori sanatosi din trupuri de padure neatinse de vreo boala.
MIGRATII NOCTURNE
Controale se fac, nu-i vorba, dar numai de la centru, adica de la Bucuresti. Nici macar sefii de la Agricultura nu mai au incredere in subordonatii de la Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic si Vanatoare (ITRSV) Suceava, institutia care are in aria de control si judetul Neamt. Si cu toate ca se duc cat se poate de inopinat, orice control este dinainte anuntat. Echipe intregi de mici jamesi bond stau la panda, sunt anuntati cine, cand, pe unde vine. Astfel ca aproape intotdeauna inspectiile sunt un fiasco. Gateristii isi muta catrafusele, arunca lemnul in curte la vecini, ii dau drumul pe paraie. Se mai practica si un alt sport cu priza. Lemnele nemarcate sunt trase la o distanta respectabila de gater, de unde este preluat noaptea si procesat. In caz ca vine vreun control, acesta gaseste in gater lemne marcate. Cat despre cele nemarcate aflate mai incolo, nimeni nu a vazut si nu a auzit nimic. Si, meseriasi cum sunt, scapa mai tot timpul cu mici amenzi. De exemplu, in luna mai 2007, o echipa mixta de la Ministerul Agriculturii si Inspectoratul General al Politiei a ajuns in zona Ceahlaului. Cu toate miscarile gateristilor, s-au confiscat 21 de metri cubi de bustean de fag, 143 de busteni de rasinoase si 22 de metri cubi de cherestea de rasinoase. Membrii echipei de control au sesizat Curtea de Conturi din cauza ca primarului Constantin Schiopu din Ceahlau i se falfaia de paguba adusa de intreprinzatori avutului public. S-a cerut Romsilva sa-si sanctioneze personalul din subordine direct responsabil pentru dezastru, iar in cazul functionarilor publici s-a decis sesizarea comisiilor de disciplina. Ceea ce este cel mai important a fost propunerea de a se face un control amanuntit la care sa nu participe nici un angajat din cadrul ITRSV Suceava. E de prisos sa mai spun ca nici pana acum acest control nu a fost facut, pentru ca directorul ITRSV Suceava, Costica Girigan, este foarte bun prieten cu Mihai Gasparel, directorul general al Directiei de Control Silvic si Cinegetic din Ministerul Agriculturii, a carui ascensiune profesionala a sprijinit-o. Iar faptul ca unii padurari au Mercedes sau isi permit sa plateasca pe loc pagube de 65 milioane de lei vechi nu mai are nevoie de nici un comentariu.
LEMNE PENTRU LALAU
Inginerul Cornel Popescu de la Ocolul Silvic Ceahlau si-a intins mana peste aurul verde din subordine si a decis sa-l subtieze cu aproape 155 de metri cubi. In completare, Viorel Ciucanu, un padurar din subordinea acestuia, a emis cateva bonuri de vanzare pentru lemnul taiat ilegal. Cumparator a fost SC L Medvet SRL din Ceahlau. Patronul si administratorul firmei este nimeni altul decat Gheorghe Lalau, seful administratiei Parcului National Ceahlau. Descarcarea lemnului s-a facut in curtea unei alte firme din aceeasi comuna – Pantrans SRL. Acest sereleu nu a avut nici el autorizatie de mediu pentru exploatarea lemnului, o nimica toata pentru patronul Leonard Pancu. La unul dintre controale, Ciucanu s-a scos dand vina pe seful lui cel mare, Ion Buftea, care a decis ca unii arbori merita taiati, incalcandu-se cu nesimtire legea. Buftea, la randul lui, era acoperit de documente primite de la inspectorul-sef al ITRSV Suceava, Costica Girigan. Ghita Lalau, seful parcului, are un satelit in persoana tehnicianului silvic Gheorghe Ciucanu, silvicultor care pastreaza arhiva Ocolului Silvic referitoare la evidenta proprietatilor la el acasa. Aceste documente foarte importante nici nu ar trebui sa iasa din sertarele Ocolului Silvic Ceahlau.
INSPECTII
In septembrie 2007, comisarii Garzii de Mediu s-au itit prin parc si zonele limitrofe acestuia. In timpul controlului si-au dat seama ca, inainte cu o luna, pe acolo au trecut si inspectorii Agentiei pentru Protectia Mediului Neamt, care nu au gasit nimic in neregula. Nu tu deficienta de management, nu tu defrisari ilegale, nu tu constructii ilegale, nimicuri pe care Garda le-a gasit la fata locului. Pe langa aceasta, s-a observat ca vantul si zapada au cam distrus ceva suprafete de padure. Ocazie unica, dupa cum se stie, pentru ca hulpavnicii gateristi sa intre in joc. Si au intrat atat de mult, incat cei din Consiliul Stiintific al Parcului s-au luat cu mainile de cap. Profesorul dr Ion Iordache, de la Universitatea din Cluj si membru in Consiliul Stiintific al Parcului, a spus ca a existat un acord din partea consiliului pentru scoaterea arborilor doborati de vant in primavara lui 2007, insa a solicitat administratiei parcului ca acest lucru sa se faca cu un impact cat mai mic asupra mediului. Degeaba a trimis presedintelui Consiliului Judetean Neamt o scrisoare in care spune: „Nu s-a aprobat niciodata nici o interventie in zona de protectie speciala sau in alte noua parcele, drept pentru care administratia parcului si cei care au facut exploatarea trebuie sa raspunda”. Si tot degeaba mai exista cateva dosare penale pentru infractiuni legate de exploatare forestiera. In urma controlului din septembrie, comisarii Garzii au constatat ca nu toate activitatile de exploatare forestiera sunt reglementate din punct de vedere al protectiei mediului, ca exista deficiente in ceea ce priveste deseurile lemnoase, ca planul de management al parcului nu era actualizat. S-au dat amenzi de 65.000 de lei noi. Tot degeaba! Incepand de la paznicul de padure pana la sefii Ministerului Agriculturii, padurea nu este decat o fabrica.
Controlul din luna mai al celor de la Agricultura si Politie a fost aprobat de ministrul Dacian Ciolos abia la inceputul lui noiembrie 2007, deci la mai bine de sase luni de la verificarea din teren. Oricine s-ar intreba de ce a durat atat, dar singura persoana care putea sa dea lamuriri, Mihai Gasparel, este de negasit. Daca ne gandim ca din documente reies ilegalitatile lui Costica Girigan, cel care ar trebui sa verifice tot ce misca pe o raza de cateva judete, totul se limpezeste. Pe langa asta, Erika Stanciu, sefa Departamentului romanesc pentru arii protejate al World Wild Fund – WWF, a fost indepartata din Consiliul Stiintific al Parcului National Ceahlau de onor ministrul Mediului, Attila Korodi. Omul sustine ca nici nu a stiut vreodata ca a inlocuit oameni printr-o semnatura. Deci, asemnat ca primarul, desi e ministru si a promis ca isi va abroga propriul ordin.
La 1 iunie 2006, Consiliul Judetean Neamt a organizat un concurs pentru ocuparea postului de administrator al parcului. Se cereau studii superioare de lunga durata, de preferinta specialitatea geografie, biologie, silvicultura si vechime in specialitatea studiilor de minimum sapte ani. La prima strigare, cerintele erau prea aspre. S-a reluat procedura. Doi insi s-au inscris la concurs. Unul a cedat inainte de verificare si astfel veterinarul Gheorghe Lalau (foto) a ajuns sef peste Parcul National Ceahlau. Ca are gater cu care bantuia pe langa aria protejata de trei ani, ca pana si ciobanii care mai practica transhumanta s-au revoltat pentru ca nu mai pot folosi drumul din parc, distrus de cei care exploateaza padurea, ca pune angajatii parcului sa faca pe asistentii veterinari prin comuna, ca tinea ilegal captiv o ciuta pentru distractia turistilor… Culmea e ca multi dintre ciobani au lucrat ani de zile la padure si se crucesc de ceea ce se intampla in parc. Controalele vin. Bere, gratare, portbagaje, chefuri cu procurori. Lalau este sustinut puternic de vicepresedintele CJ Neamt, Vlad Marcoci, care se pare ca a negociat cu Sulfina Barbu, fost ministru PD al Mediului, suspendarea actiunii in instanta a contractului de administrare a parcului dintre Mediu si CJ Neamt, contract lovit de nulitate, dupa cum afirma juristii.
Topografie: Calugari din Comuna Primitiva
Pe la inceputul anilor „90, catorva sihastri le-a facut cu ochiul creasta semeata a Ceahlaului si, evlaviosi nevoie mare, au purces la ridicarea unui schit.
Cum au ochit locul, purtatorii sutanei au purces la munca. Au ridicat rapid cateva chilii, o bisericuta, ce au putut si ei. In 2004, pesedista Speranta Ianculescu, ministrul Mediului, a decretat ca natura poate sa rabde natura bisericeasca. Asa a aparut o monstruozitate in cea mai protejata zona a ariei protejate din Parcul National Ceahlau, ridicata cu ajutorul elicopterelor Internelor si Armatei. Incet, dar sigur, problema constructiilor de la schit a ajuns la urechile judecatorilor, care cu greu au gasit un expert topograf caruia sa nu-i fie frica de afurisenia preacuviosilor pustnici. Constantin Pustiu, pe numele lui, s-a incumetat sa intre pe taramul fetelor bisericesti. El trebuia sa faca cateva masuratori si sa vada daca pustnicii au depasit sau nu zona care le-a fost data spre folosire in „90. Una dintre metodele topografice folosite a fost sa vorbeasca cu preotul schitului. Dupa ce a facut masuratori si a vazut ca motelul monahal depaseste cu nesimtire orice bun simt, Puiu si-a prezentat concluzia. Cititi mostre din raportul topo si scuipati in san! „Terenul in zona este abrupt, stancos, iar chiliile care erau existente pana a nu se face constructia noua erau din epoca comunei primitive, adica cioplite in stanca” si conchide ca pentru existenta schitului este necesar ca noua cladire sa ramana in picioare. Totodata, in urma discutiei cu monahul, Pustiu a smuls promisiunea acestuia de amenajare a locului „cum a fost, adica sa se puna stancile la loc”. Degeaba s-au obosit cei de la Salvomont sa-i explice ca nu exista autorizatie de constructie. Pustiu a anexat una de la Consiliul Judetean Neamt, care, chiar daca daduse asa ceva, nu avea in atributii sa faca asta. Primaria Ceahlau era singura care ar fi trebuit sa emita un asemenea act. La slujbe, preacuviosii parinti se intrec in a aminti numele celor care au ctitorit lacasul si acareturile sale. Printre ei, fosti ministri: Sorin Frunzaverde, Speranta Ianculescu, Ecaterina Andronescu, Vasile Blaga.
Sursa: Jurnalul National
