Parcul Natural Lunca Muresului, situat in valea Muresului inferior, intre digurile construite pe fiecare parte a raului si intre terasele inalte ale acestuia, este un paradis al biodiversitatii intr-o zona relativ restransa. Numarul imens de specii protejate de plante, precum si cele peste 200 de specii de pasari care aleg parcul pentru cuibarit, cresc valoarea stiintifica a zonei, in prezent protejata prin numeroase tratate interne si internationale.
In interiorul Parcului Natural Lunca Muresului, avand o suprafata de 17.455,2 hectare, care se intinde pe teritoriul judetelor Arad si Timis, latura sa de est aflandu-se la doar 4 kilometri de centrul municipiului Arad, raul strabate o lungime de 88 kilometri, avand o latime medie de 120 metri, iar ultima portiune, de la Nadlac la Cenad, reprezinta granita intre Romania si Ungaria.
Lunca Muresului Inferior este un ecosistem tipic de zona umeda cu ape curgatoare si statatoare, cu paduri aluviale, galerii de salcii si plopi, precum si zavoaie si sleauri de campie, unic in tara prin frumusetea sa naturala, important loc de cuibarire si pasaj pentru un numar de peste 200 de specii de pasari, multe dintre acestea aflate sub un regim strict de protectie pe plan international.
Conform lui Paul Hac, directorul Administratiei parcului, initial suprafata rezervatiei naturale Lunca Muresului a avut mai putin de 100 de hectare, fiind situata in zona Prundul Mare, zona declarata arie protejata in anul 1970, cand, in urma unor studii efectuate de un grup de experti, s-a ajuns la concluzia ca populatia de starci cenusii din zona trebuie ocrotita. In 1988, zona de rezervatie a fost marita la 12.000 de hectare si, datorita diversitatii speciilor de pasari si importantei unora dintre acestea pe plan international, a fost desemnata, de catre Bird Life International, drept Arie de Importanta Avifaunistica.
Sub forma in care este cunoscut astazi, Parcul Natural Lunca Muresului (PNLM) exista din anul 2005, cand a fost declarat de catre autoritati arie protejata pentru intreaga suprafata de aproape 17.500 de hectare, fiind una dintre cele patru zone din Romania incluse pe Lista RAMSAR a Zonelor Umede de Importanta Internationala, atragand in prezent turisti de pe intregul continent.
Potrivit lui Paul Hac, administrarea PNLM se concentreaza mai degraba pe conservare si protejare decat pe dezvoltare, considerand ca tocmai aria restransa a parcului este in parte responsabila pentru bogatia biodiversitatii de aici.
Flora din rezervatie este una foarte diversa, aici existand peste 1000 de specii si subspecii de lemnoase si ierboase, dintre care un numar mare de plante cuprinse in Lista Rosie a Speciilor Vulnerabile si Rare din Romania.
Fauna ariei protejate este bogata si diversa, ca o consecinta a varietatii ecosistemelor acvatice si terestre, ce asigura conditii bune de viata pentru multe specii de animale de interes cinegetic si stiintific. Ea numara peste zece mii de specii, vertebrate si nevertebrate, din care cateva mii fac parte din cea de a doua categorie. In cadrul vertebratelor, pasarile sunt reprezentate cu peste 200 de specii, pestii cu 50, mamiferele cu 40, iar amfibienii cu 8-10 specii.
Ornitofauna parcului este caracterizata printr-o multitudine de specii. Dintre speciile comune intalnite aici pot fi amintite: cormoranul mare, starcul de noapte, egreta mica, starcul cenusiu, rata mare, pescarusul razator, lisita, prundarasul sau prigoria. Dar sunt si specii mai rar intalnite, unele doar in perioada pasajului, dintre care pot fi amintite: codalbul, califarul alb, corcodelul pitic, carsteiul de balta, starcul rosu, becatina mare, fluierarul de munte, lastunul de mal, acvila tipatoare mica, soimul dunarean, barza neagra sau starcul rosu.
Printre diferitele specii de mamifere care traiesc in Parc sunt cerbul, mistretul, vidra, vulpea, vidra, lutria, broaca testoasa de apa, tritonul cu creasta sau numeroasa populatie de popandai.
Turistii pot admira atat mamiferele cat si pasarile din observatoare special construite.
In acelasi timp insa, in apele curgatoare si statatoare din rezervatie, traiesc peste 50 de specii de peste, facand din aceasta zona una dintre cele mai bogate zone de pe segmentul unui rau din Romania.
„Pentru turistii care doresc sa petreaca o vacanta inconjurati de multa liniste, intr-un loc in care natura este inca stapana, Parcul National Lunca Muresului dispune de 40 de locuri de cazare in cadrul Centrului de Vizitare Ceala, Punctul de informare Pecica si al Punctul de Informare Cenad, judetul Timis, iar cei care nu pot renunta la confort se pot caza intr-unul din hotelurile din municipiul Arad’, a precizat Paul Hac.
Conform acestuia, cei mai multi turisti, care doresc sa admire frumusetea deosebita a a naturii, se plimba pe jos prin zona ariei protejate, la pas cu aparatele de fotografiat dupa gat. O alta varianta pentru cei care doresc sa ramana pe uscat il constituie excursiile pe biciclete, iubitorii cicloturismului putandu-se bucura aici de un traseu de 12,7 kilometri ce urmeaza cursul Muresului, traseu marcat pe care, din loc in loc, se gasesc montate panouri informative despre obiectivele turistice din zona.
Insa modul ideal de a petrece timpul in rezervatie este cu barca pe apele raului, administratia parcului oferind spre inchiriere, doritorilor, diverse tipuri de ambarcatiuni, de la canoe sau caiac, la barca cu motor, la diverse preturi in functie de pachetul turistic ales.
De mentionat ca Parcul Natural Lunca Muresului cuprinde o zona salbatica, numita Balta Bezdin, unde, din mai pana in septembrie, luciul apei este acoperit de nuferi albi.
Nu in ultimul rand trebuie amintit si faptul ca in interiorul Parcului Natural Lunca Muresului exista doua manastiri foarte vechi. Prima dintre ele ca vechime, cu o prima atestare documentara din anul 1177, este Manastirea Hodos — Bodrog, apartinand Bisericii Ordodoxe Romane, cea mai veche asezare monastica de pe teritoriul Romaniei, aflata la circa 10 kilometri departare de municipiul Arad. Cea de a doua, situata la aproximativ 20 kilometri de municipiul resedinta de judet, este Manastirea Bezdin, una dintre putinele manastiri ortodoxe sarbe din Romania, atestata documentar din anul 1539.
