Pericolele de mediu ale proiectului RMGC din perspectiva specialistilor oradeni

Prof. univ. dr. ing. Cornel Domuta

La fel ca si profesorii de la Academia de Studii Economice din Bucuresti, si membrii Departamentului de Ingineria Mediului din cadrul Facultatii de Protectia Mediului, Universitatea Oradea, isi manifesta public opozitia fata de proiectul de exploatare cu cianuri a aurului din zona Rosia Montana.

Profesorii si studentii departamentului s-au reunit in data de 16 decembrie 2011 in cadrul unei conferinte cu tema „Protectia Mediului la Rosia Montana“, organizata de  profesorul univ. dr. ing. Cornel Domuta, care a prezentat problemele legate de protectia mediului inconjurator in acest perimetru (gestionarea deseurilor din iazul de decantare, contaminarea apelor subterane, contaminarea aerului, reabilitarea mediului post-exploatare, riscurile asociate iazului de decantare, impactul negativ asupra faunei din zona).

Participantii la conferinta au adoptat o Declaratie comuna privind protectia mediului la Rosia Montana, pe care o redam integral in continuare:

Departamentul de Ingineria Mediului din cadrul Facultatii de Protectia Mediului, Universitatea din Oradea isi manifesta public opozitia fata de proiectul de exploatare a aurului din zona Rosia Montana de catre S.C. Rosia Montana Gold Corporation (RMGC).

Membrii Departamentului au luat act de luarile de pozitie ale Academiei Romane, Academiei de Stiinte Economice Bucuresti, ICOMOS Romania si a altor organizatii si sustin intru totul protestul lor fata de exploatarea aurului la Rosia Montana. Membrii Departamentului considera ca dintre luarile de pozitie legate de protectia mediului, cea mai complexa si cea mai pertinenta este cea a Asociatiei AdAstra (asociatie a oamenilor de stiinta romani din intreaga lume), iar o parte din acestea sunt prezentate in continuare.

Consideram ca, pe langa plasarea pe o pozitie net dezavantajoasa din punct de vedere economic pentru Statul Roman, raportul beneficii/riscuri nu justifica aprobarea si demararea acestui proiect. Pentru fundamentarea pozitiei asociatiei noastre, supunem atentiei publice urmatoarele argumente.

In ciuda argumentelor RMGC referitoare la siguranta exploatarii aurului utilizand tehnologia cu cianura, consideram ca nici o tehnica disponibila in prezent nu poate oferi siguranta deplina. Conform informatiilor RMGC, sterilul procesat cu cianura urmeaza a fi depus intr-un iaz urias de decantare, dupa neutralizarea cianurii. Apele din acest iaz nu pot fi perfect izolate de mediul inconjurator, infiltratiile afectand inevitabil apele subterane care la randul lor vor polua bazinul hidrografic din aval. Nici haldele de steril rezultate, continand substante potential primejdioase pentru mediu si oameni, nu se pot izola complet, riscul scurgerilor acide mentinandu-se intr-un orizont mult mai mare de timp decat cel prevazut pentru exploatarea si inchiderea lucrarilor miniere la Rosia Montana. Suma de garantie prevazuta nu are cum sa acopere costurile datorate afectarii mediului pe intervale de timp de ordinul mai multor decenii. In acest context, pentru interesul public este mult mai profitabil ca aurul, argintul si alte posibile minereuri importante din zacamantul de la Rosia Montana sa fie pastrate pana cand tehnologiile de extractie vor fi indeajuns de avansate pentru a nu constitui o amenintare pentru mediu si oameni. Pretul aurului si argintului va fi cu siguranta din ce in ce mai mare in viitor, cand aplicatii tehnologice din ce in ce mai numeroase vor creste cererea pentru aceste metale.

Garantia de aproximativ 150 milioane de euro convenita de RMGC cu Ministerul Mediului este total insuficienta. Pentru comparatie, costurile de decontaminare / despagubirile necesare in urma accidentului de la Baia Mare din anul 2000 s-au estimat similare cu costurile de decontaminare ale minei Summitville din Colorado, ridicandu-se in jurul sumei de 170 milioane de dolari. Exploatarea de la Rosia Montana urmeaza sa utilizeze un iaz de decantare de cel putin 10 ori mai mare, potentialul distructiv asupra mediului fiind urias. De aceea, consideram ca o garantie de 150 de milioane de euro este total insuficienta. In plus, suma garantata ar trebui depusa de catre RMGC intr-un cont special destinat, inaintea declansarii oricarei actiuni aferente exploatarii miniere.

Problemele majore de mediu ale proiectului RMGC 

1. Problema gestionarii deseurilor din iazul de decantare

Directiva europeana privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati extractive (2006/21/EC), prin articolul 13(6) cere reducerea concentratiei de cianuri disociabile slab acide (weak acid dissociable cyanide) din iaz la valorile cele mai joase posibile, folosind cele mai performante tehnologii disponibile. La toate exploatarile demarate dupa 1 Mai 2008, concentratia deseurilor de tipul cianuri disociabile slab acide nu poate depasi valoarea de 10 ppm. RMGC nu a prezentat public documentatia care sa ateste indeplinirea acestei cerinte a Directivei Europene privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati extractive (2006/21/EC).

In urma procesului tehnologic vor fi solubilizate din minereu si alte metale nu numai aurul: fier, cupru, argint, cobalt, zinc, etc. Aceste metale (ca atare sau sub forma ionilor corespunzatori) vor fi de asemenea deversate in iazul de decantare conducand astfel la o poluare suplimentara a apei. In afara de poluarea cu cianura, exista pericolul ca in cursul procesului tehnologic sa aiba loc scurgeri accidentale de ape reziduale acide.

2. Problema contaminarii apelor subterane

Cianurile si alte substante toxice ce rezulta in urma exploatarilor miniere pe baza lor fac obiectul reglementarii prin Groundwater Directive (80/68/EEC) pana in 2013, cand prevederile acesteia sunt inlocuite cu cele ale Water Framework Directive (2000/60/EC). In ambele directive europene se cer masuri de monitorizare, planificare si interventie care sa previna deteriorarea calitatii apelor subterane prin scurgeri de cianuri care ar putea avea loc in orice moment al exploatarii sau in viitor, odata cu sistarea acesteia. Proiectul RMGC de la Rosia Montana implica cantitati mari de cianuri, dar ignora impermeabilizarea iazului de decantare, dupa cum arata chiar documentatia supusa dezbaterii publice de RMGC. Situarea iazului de decantare in apropierea orasului Abrud face ca riscul contaminarii apelor subterane cu cianuri, sulfuri, cupru, zinc, metale grele si alte produse toxice ale exploatarii miniere sa se traduca in cresterea semnificativa a riscului de contaminare a resurselor de apa ale acestui oras cu grave consecinte socio-economice.

3. Problema contaminarii aerului si a reabilitarii mediului post-exploatare

Realizarea proiectului minier necesita despadurirea unor suprafete pentru a asigura accesul la zona de exploatare a minereului. Din aceasta cauza va creste vulnerabilitatea regiunii la fenomenele de tipul alunecarilor de teren, scurgerilor pe versanti si inundatiilor rapide, accentuand impactul poluarii directe asupra mediului. Argumentul facut public de RGCM ca va contribui la plantarea cu arbori a unor suprafete mai mari decat cele despadurite nu e de natura sa multumeasca opinia publica: efectele despaduririlor pe versantii montani nu pot fi echilibrate prin plantarea de arbori in alte zone. In plus, efectele despaduririlor in apropierea exploatarii miniere pot mari semnificativ riscurile poluarii accidentale datorita inundatiilor rapide si a alunecarilor de teren.

Haldele de steril rezultate in urma activitatilor miniere vor contine compusi ai sulfului care pot persista de la mai multe decenii pana la intervale de timp de ordinul secolului. Pe de alta parte, in conditii de lipsa a precipitatiilor, haldele de steril vor provoca probleme calitatii aerului prin cresterea concentratiilor de pulberi in atmosfera, probleme cu atat mai semnificative cu cat exploatarea este situata in imediata vecinatate a orasului Abrud. In plus, pH-ul apelor deversate va fi probabil apropiat de neutru ceea ce inseamna ca va avea loc poluarea aerului si prin acidul cianhidric – de asemenea foarte toxic – rezultat din cianura din aceste ape.

4. Riscurile asociate iazului de decantare

Iazul de decantare urmeaza a fi construit in spatele unui baraj de piatra. Acesta prezinta riscuri suplimentare pentru mediu, deoarece o eventuala fisurare sau deteriorare a sa ar putea conduce la o catastrofa ecologica. Reamintim dezastrul ecologic fara precedent provocat de scurgerea de cianuri la Baia Mare in anul 2000. In cazul Rosia Montana o eventuala contaminare masiva cu cianura a raurilor din zona ar fi chiar mai distructiva decat in cazul Baia Mare deoarece ar duce la distrugerea faunei si florei din pitorescul bazin al Ariesului, ulterior afectand bazinul Muresului, al Tisei si in final al Dunarii. Ca urmare a pericolului reprezentat de exploatarile cu cianura, Parlamentul European a adoptat recent o rezolutie prin care recomanda Comisiei Europene interzicerea completa a mineritului cu cianuri in Uniunea Europeana.

5. Impactul negativ asupra faunei din zona

Conform unui raport recent din anul 2007 elaborat de Universitatea din Queensland Australia, solutiile cu cianuri utilizate pentru exploatarea aurului au efecte dramatice asupra ecosistemului din zona exploatarii. In Nevada, SUA, intre anii 1990 – 1991, au fost raportate 9512 cadavre animale din peste 100 de specii, desi acest numar este clar subestimat din cauza raportarii voluntare. In Northpakes, Australia, in 1995 s-au inregistrat 1583 de cadavre de pasari la o numarare initiala, si ulterior 2700 de cadavre documentate intr-o perioada de patru luni. Contrar asigurarilor oferite de RMGC, raportul mentionat subliniaza faptul ca managementul concentratiei de cianuri este foarte dificil de realizat iar variatii mici de concentratie, datorate partial si concentratiei de cupru din zacamant, conduc la o intoxicare rapida datorita curbei abrupte de toxicitate a cianurilor.

Iazul de decantare a sterilului tratat cu cianura mentionat in proiectul RMGC are asadar potential mare de a afecta dezastruos fauna din zona, in special pasarile al caror acces la iaz nu poate fi limitat. Proiectul RMGC, reprezinta o amenintare directa la adresa speciilor de pasari din aceasta arie protejata, incalcand directiva 2009/147/EC.

Concluzii

Departamentul de Ingineria Mediului din cadrul Facultatii de Protectia Mediului, Universitatea din Oradea considera inoportuna implementarea proiectului RMGC de exploatare a aurului din zona Rosia Montana. Nu vedem nici o conditie economica necesara care sa justifice vreun rabat de la considerentele de mediu sau acceptarea oricaror riscuri privind sanatatea oamenilor si animalelor. Ne exprima public impotriva exploatarii RMGC de la Rosia Montana si indemnam clasa politica si societatea civila la responsabilitate.

Director de Departament

Prof. univ. dr. ing. Cornel Domuta

Cercetator stiintific I

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *