Inlocuirea carnii de porc cu peste este o masura recomandata celor care au pro-bleme cu colesterolul. Pes-te-le contine niste grasimi care scad colesterolul si previn afectiunile cardiovasculare.
Consumul de carne de peste previne afectiunile cardiovasculare, poliartritele reumatoide, bolile neurodegenerative, anemiile si depresiile, ne spun specialistii in nutritie. Pentru aceasta ar fi bine sa inlocuim o parte din carnea de porc cu carne de peste si sa mancam trei-patru portii de peste pe saptamana. Atuurile pestelui sunt proteinele si grasimile cu valoare biologica ridicata, vitaminele din grupul B, vitaminele A si D, dar si mineralele (fosfor, iod, calciu, zinc).
GRASIMI. De departe insa, principalul avantaj al carnii de peste sunt grasimile din seria acizilor grasi esentiali omega 3. Acestia se gasesc in carnea de peste oceanic de apa rece – macrou, hering, somon, cod, ton, sardine. Grasimile din peste previn imbatranirea precoce si protejeaza sistemul nervos. S-a demonstrat chiar ca in cazul copiilor, pestele stimuleaza dezvoltarea capacitatilor intelectuale. Iar batranii care mananca peste de trei-patru ori pe saptamana sunt mai putin predispusi riscului de a suferi de Alzheimer. „Aceasta deoarece creierul, un organ vital al organismului uman, are nevoie pentru func-tio-nare de acizi grasi esentiali. Altfel spus, o dieta in care includem pes-tele stimuleaza buna functionare a creierului”, arata prof. dr Gheor-ghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.
Tot acizilor grasi omega 3 din peste li se datoreaza si efectul cardioprotector al pestelui. Acizii grasi esentiali mentin elasticitatea vaselor sangvine si previn depunerile de grasimi pe peretii acestora. In cazul dislipidemiilor, pestele si suplimentele cu ulei de peste scad nivelul colesterolului si trigliceridelor. In acelasi timp, ca urmare a consumului de peste, tulburarile de ritm cardiac scad ca frecventa, iar riscul de aparitie a accidentelor vasculare cerebrale este si el diminuat. „Dr Kromhont, de la Universitatea Leiden din Danemarca, a urmarit timp de 20 de ani 852 de barbati de varsta medie si a constatat ca, hranindu-se de doua ori pe saptamana cu peste, mortalitatea coronariana a su-biec-tilor a scazut cu 50%”, noteaza doctor Pavel Chirila in volumul „Alimentatia echilibrata a omului sanatos”.
CALORII. Pestele poate fi con-su-mat cu incredere si in curele de sla-bire, deoarece are mai putine ca-lorii decat celelalte carnuri. Astfel, he-ringul ne ofera 167 calorii/100 g, ma-croul – 183, tonul – 160. Daca vreti chiar mai putine calorii, alegeti pes-tele de apa dulce. Acesta are car-nea mai slaba decat cel oceanic si, in consecinta, un aport caloric mai mic. 100 g pastrav contin 85 de calorii, aceeasi cantitate de crap – 83 de calorii.
Consum
Carnea de peste este mai usor de digerat decat alte feluri de carne, depinde insa de modul in care o preparam. Cel mai bun este pestele fiert sau la gratar. Astfel isi pastreaza toate proprietatile nutritive. Pestele prajit nu este recomandat. Daca insa nu rezistam tentatiei ar fi bine sa il pregatim intr-un ulei rezistent la prajire – ulei de masline, de palmier sau de rapita.
Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi ne atrage atentia asupra pestelui afumat. Acesta este mai greu de digerat din cauza fumului, care pe deasupra mai contine si substante nocive.
Alte persoane prefera pestele sarat. Potrivit nutritionistilor, acesta este mai bun decat cel congelat la care nu s-a respectat lantul de frig, insa trebuie desarat inainte de consum, mai ales de catre hipertensivi.
In ceea ce priveste alimentele cu care poate fi asociat, pestele poate fi pus pe aceeasi farfurie cu o garnitura de legume sau cu mamaliga.
Vitamina D
Pestele este una dintre cele mai bune surse alimentare de vitamina D. Dintre toate speciile de peste se remarca insa heringul. 100 g hering ne furnizeaza jumatate din doza zilnica de vitamina D. In sezonul rece, cand nu putem vorbi despre expunere la soare, aceasta vitamina importanta pentru imunitate si sanatatea sistemului osos este luata numai din alimente. In afara de peste, vitamina D se mai gaseste in galbenusul de ou, unt sau ficat.
Sursa: Jurnalul National
