DESCOPERIREA ROMANIEI – Ceausescu a inchis laguna Razim-Sinoie
Cel mai ambitios proiect al lui Nicolae Ceausescu privind Delta Dunarii a fost asanarea partiala a complexului de lacuri Razim-Sinoie si transformarea a intinse suprafete de apa in teren agricol numai bun pentru cultivarea cerealelor. Lacurile, care in acel moment formau cel mai mare complex lagunar din Europa, au fost despartite de mare printr-o fisie de pamint – astazi plaje virgine – care a fost denumita cordonul litoral. Initiativa a creat o sumedenie de probleme ecologice.
In Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, primele lucrari de anvergura au avut loc sub indrumarea profesorului Grigo-re Antipa. Comisiunea Europeana, care si-a stabilit sediul la Sulina, a ajutat la regularizarea bratului Sulina si transformarea lui in canal na-vigabil de mare adincime. Pina in anii „60, numai saparea citorva canale a mai perturbat echilibrul ecologic in Delta. Dupa aceasta perioada au inceput lucrari masive in Rezervatie. Scopul final? Secarea Deltei si transformarea ei in teren agricol, propice pentru cultura cerealelor. Proiectul visat de Ceausescu insemna indiguirea celor trei brate, Chilia, Sulina si Sfintu Gheorghe, urmind ca intre acestea sa se practice agricultura intensa. Planurile au fost puse in practica in mare parte, astfel ca, in mai putin de 20 de ani, zece procente din suprafata Deltei fusesera deja secate de buldozerele si masinariile comunistilor.
INCHIDEREA. Dintre toate indicatiile date de Ceausescu, cea mai „pretioasa” a vizat inchiderea cordonului litoral in mai multe puncte la sud de actuala statiune Portita, pentru reducerea suprafetei acoperite de ape din complexul Razim-Sinoie. Practic, s-a dorit ca lacurile sa nu mai comunice prin nici un punct cu marea, in acest fel putindu-se realiza mai usor indiguirile. Lucrarile, spectaculoase prin desfasurarea de forte, au durat citiva ani si s-au finalizat in 1974. Astazi, cordonul litoral incepe de la Sulina, trece prin Sfintu Gheorghe si se continua in sud prin Gura Portitei pina la Grindu Chituc. Sectorul cu fragilitate ridicata este situat intre canalul Sondei si grindul Cazacu, pe o zona de circa 10 km. In anumite locuri cordonul litoral nu masoara nici macar 10 metri latime si nu are mai mult de 30-50 de centimetri deasupra marii. Aceste zone pot fi traversate fara probleme de valurile cu inaltimi medii.
DESCHIDERE POLITICA. Construirea cordonului litoral prin care s-au inchis toate canalele dintre complexul de lacuri Razim-Sinoie si Marea Neagra a provocat pagube mai mari decit s-a anticipat la vremea respectiva. Dupa revolutie, s-a adus de citeva ori in discutie, timid, redeschiderea cordonului pentru limitarea pagubelor. Aceasta se poate face cu minim de resurse, insa este nevoie de o decizie politica. Separarea complexului lagunar Razim-Sinoie de Marea Neagra a insemnat un nou proiect ratat pus la cale de Partidul Comunist. Ctitoria viza transformarea marilor lacuri din sudul deltei intr-un rezervor de apa dulce care sa fie folosit la irigarea ogoarelor din partea de nord a Dobrogei. Daca pina in 1989 acest scop a fost atins pentru ca sistemul de irigatii era functional, nu acelasi lucru s-a intimplat dupa revolutie, cind, incet-incet, sistemul de irigatii a devenit o ruina. In acest moment acest sistem este nefunctional, o parte din el fiind furat pe bucati in anii „90, restul ramas fiind invechit si foarte costistor de folosit. Practic apa din complexul de lacuri Razim-Sinoie nu mai este folosita citusi de putin pentru agricultura. Iar aceasta a atras nenumarate consecinte, care de care mai grave din punct de vedere ecologic. Asa s-a nascut ideea abandonarii proiectului initial si al redeschiderii cordonului litoral, realizindu-se astfel reconectarea la mare a complexului de lacuri.
PLANURI. Despre reconstructia ecologica a zonei Razim-Sinoie a inceput sa se vorbeasca prin 1990, anul in care a fost pus la punct planul de reconstructie a Rezervatiei Delta Dunarii. Intre cele trei brate, Chilia, Sulina si Sfintu Gheorghe, proiectul viza renaturarea amenajarilor agricole si piscicole construite in perioada comunista si redarea lor circuitului natural. Primele care au fost supuse programului de reconstructie ecologica au fost zonele Babina (2.100 de hectare) si Cernovca (1.580 de hectare) din partea de nord a deltei, in apropierea bratului Chilia. Lucrarile au inceput in 1994, iar doi ani mai tirziu se vedeau deja rezultatele. Proiectul a fost foarte apreciat de specialistii internationali, primind Premiul Eurosite din partea Comisiei Europene si Conservation Merit Award din partea Fondului Mondial pentru Natura (WWF). Urmatoarea etapa, zona Popina, de 3.600 de hectare, a fost inceputa abia in anul 2000, dupa trei ani de monitorizari si studii. Reconstructia ecologica a amenajarii Fortuna (2.115 hectare) a fost finalizata in noiembrie 2004. Succesul programului de reconstructie ecologica, foarte apreciat in strainatate, reprezinta garantii si pentru deschiderea cordonului litoral.
PASI. Pentru realizarea proiectului ar fi nevoie in primul rind de un studiu efectuat de expertii Institutului National de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunarii” din Tulcea. In momentul in care studiul ar fi gata, acesta ar urma sa fie trimis la Ministerul Mediului, care il va analiza. Pasul urmator ar fi finantarea proiectului, fie de la bugetul ministerului, fie prin atragerea de diferite fonduri din tara sau strainatate. Mai multe institutii financiare europene au fost de acord pina acum sa finanteze proiectul de reconstructie ecologica. Odata asigurati banii, lucrarile fizice, la fata locului ar dura aproximativ un an. Etapa cea mai importanta a proiectului ar urma insa abia dupa momentul redeschiderii cordonului. Pentru o perioada de 4-5 ani ar urma sa fie monitorizate si cercetate din punct de vedere stiintific impactul lucrarii si evolotia ecologica a complexului, intervenindu-se din timp in timp cu alte lucrari de mai mica anvergura acolo unde este nevoie.
PIEDICI. Desi in teorie suna foarte promitator, previziunile practice pentru ca acest proiect sa fie pornit nu sint prea roz. Si asta pentru ca este nevoie de o decizie politica. Actualii guvernanti nu par prea dispusi sa continue proiectul de reconstructie ecologica. Astfel, intr-una din sedintele de guvern de luna trecuta s-a discutat despre sprijinirea amenajarilor agricole si piscicole, este clar ca aceasta inseamna stoparea reconstructiei ecologice in Rezervatia Biosferei „Delta Dunarii”. In plus, exista semnale ca Ministerul Agriculturii nu este dispus sa renunte la rezerva de apa dulce din Razim si Sinoie, chiar daca aceasta nu-si mai are rostul, in favoarea refacerii activitatilor traditionale in zona si a protejarii habitatelor.
Turism in plina dezvoltare
In timp ce politicienii si expertii se ocupa (sau nu) de redeschiderea cordonului litoral, zona a devenit extrem de interesanta pentru turisti. Statiunea Gura Portitei a cunoscut o dezvoltare fara precedent in ultimii ani. De la o locatie insalubra, aici s-a construit un complex turistic modern, amenajindu-se si un camping pentru cei care doresc sa stea la cort. In cautare de liniste, turistii sosesc cu miile aici din primavara pina in toamna, bucurindu-se de plaja virgina. Din pacate, o data cu dezvoltarea turismului (la Portita se poate ajunge foarte usor cu vaporul), a crescut si invazia plajelor virgine.
Sursa: Jurnalul National
