Padurea amazoniana e bolnava si asta este una dintre cele mai ingrijoratoare informatii furnizate de comunitatea stiintifica in ultimii ani, scrie Le Monde.
Concluziile unei cercetari uriase desfasurate vreme de trei decenii releva pe frontul climatic o situatie mult mai sumbra decat se estimase anterior: padurea amazoniana – cel mai important motor de producere a oxigenului la nivel planetar – absoarbe din ce in ce mai putin dioxid de carbon iar durata de viata a copacilor din zona s-a scurtat considerabil.
Daca la nivelul anilor 90, Amazonia retragea anual din atmosfera aproximativ doua miliarde de tone de CO2, pe parcursul anilor 2000, nivelul retras a scazut cu o treime ca sa ajunga in prezent la mai putin de jumatate, adica undeva in jurul cifrei de un miliard de tone.
”Consecinta acestui fapt este ca dioxidul de carbon se va acumula mult mai repede in atmosfera”, explica Jérôme Chave, cercetator al laboratorului Evolutie si diversitate biologica din cadrul Universitatii Toulouse III-Paul Sabatier, coautor al cercetarii mai sus mentionate.
Inainte sa traga aceste concluzii, cercetatorii au recurs la o munca extrem de migaloasa. Peste 320 de parcele de padure, fiecare de un hectar, distribuite in diverse zone pe suprafata de sase milioane de kilometri patrati ai bazinului amazonian, au fost vizitate la intervale regulate de timp incepand cu anii 80. Cresterea si mortalitatea vegetatiei au fost consemnate cu prilejul fiecarei vizite, in cercetare fiind inclusi toti arborii al caror trunchi avea peste zece centimetri in diametru. Concluzia a fost ca, de la inceputul cercetarii, nivelul mortalitatii vegetatiei a crescut in medie cu 30%.
„Cele doua secete groaznice care au lovit regiunea in 2005 si 2010 au avut un rol important in cresterea mortalitatii”, a explicat cercetatorul Damien Bonal din cadrul laboratorului de Ecologie si Ecofiziologie forestiera.
Principala vinovata pentru acesta situatie ingrijoratoare este banuita a fi schimbarea climatica din prezent, dar mecanismele exacte prin care aceasta actioneaza negativ asupra vegetetiei nu sunt foarte clare. Lars Hedin, de la Universitatea Princeton din Statele Unite, crede ca un rol important l-au avut lipsa apei, limitarea nutrientilor si stresul termic.
Asistam probabil la inlocuirea speciilor de arbori mai sensibile cu esente rezistente la perturbarile in curs. „Problema e ca noile specii vor avea o crestere mai rapida, o durata de viata mai scurta si vor stoca mai putin dioxid de carbon”, a precizat Jérôme Chave.
Starea de sanatate a altor bazine forestiere tropicale, din Asia de Sud si Africa ecuatoriala, reprezinta, de asemenea, un motiv de ingrijorare, dincolo de defrisarile masive la care au fost supuse. ”Si acestea au fost atinse de perioade grele de secete, dar asta nu inseamna neaparat ca situatia lor este identica cu cea din Amazonia”, explica Damien Bonal, care subliniaza ca rezultatele cercetarii asupra padurii amazoniene trebuie completate si confirmate si de catre alte metode de masurare si cercetare.
