Problema poluării aerului în Bulgaria: Poate fi mai rău decât atât?

Autor: CHRISTOPHER NICASTRO
Traducere: Silviu Lungu

Orașele din Bulgaria și miniștrii acestei țări au făcut angajamente admirabile față de implementarea strategiei Zero Waste. Sunt însă acțiunile lor curente un pericol la adresa unui viitor curat?

După o conferință motivațională pe tema zero deșeuri, ținută  în iunie 2015 la Sofia în Bulgaria, miniștrii bulgari și cetățenii deopotrivă și-au stabilit țelul ca țara lor să se alinieze principiilor promovate de mișcarea “Zero Waste”. Municipalitatea din Svilengrad chiar a pornit pe această cale și s-a angajat să evite incinerarea deșeurilor și să implemeteze strategia „Zero Waste pentru Comunități”. 

Venind în prezent, vedem că Bulgaria se confruntă astăzi cu obstacole care nu doar că împiedică tranziția țării spre zero deșeuri, dar pune în același timp în pericol sănătatea locuitorilor săi.

Bulgaria și-a propus să fabrice combustibili derivați din deșeuri (RDF – “refuse-derived fuel”), pentru a-i utiliza în cuptoarele fabricilor de ciment la producerea de căldură, electricitate și clincher. În prezent, trei fabrici de ciment din Bulgaria, Devnya Cement, Zlatna Panega Cement și Holcim, folosesc RDF în ciclul de producție și amplifică astfel problema calității aerului din această țară. Bulgaria a cunoscut în mod constant nivele atât de mari ale poluării aerului în orașele principale, încât Comisia Europeană a luat măsuri legale împotriva ei în 2015 din cauza nerespectării nivelului emisiilor.

În raportul din 2017 asupra calității aerului din Europa al Agenției Europene de Mediu, Bulgaria se afla pe locul 8 ca număr de decese premature cauzate de PM2,5 cu un total de 12.280 în 2014. Dacă raportăm la populația totală, Bulgaria se găsește prima pe listă cu cel mai mare procent de morți premature cauzate de PM2,5 – un poluant produs de arderea combustibililor, încălzire, transport, incinerarea deșeurilor, agricultură și alte surse cauzate de om.

Za Zemiata din Bulgaria, membru al Zero Waste Europe, a făcut recent o serie de analize a compoziției deșeurilor solide municipale în mai multe orașe din Bulgaria și a descoperit că fluxurile de deșeuri conțineau un nivel ridicat de produse care cad sub incidența strategiei EPR (responsabilitate extinsă a producătorilor), în special ambalaje din plastic și resturi alimentare care ajung în final să fie transformate în RDF. Evgenia Tasheva, coordonator Zero Waste pentru Za Zemiata, a comentat:

Sofia este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa la capitolul calității aerului și unul dintre codași când vine vorba de deșeuri: doar o treime din deșeurile din Sofia se reciclează sau se transformă în compost, în timp ce restul se transformă în RDF, în vederea arderii, sau se depozitează. Planurile de a construi o instalație de incinerare la Sofia înseamnă adăugarea unei noi surse de particule, mercur și alți poluanți periculoși la aerul deja irespirabil al orașului.

Analizele evidențiază un motiv cheie pentru care sistemele bazate pe incinerare au dificultăți să treacă la o strategie de tip zero deșeuri. Chiar dacă incinerarea reduce cantitatea de deșeuri care trebuie depozitate, ea ocolește rezolvarea unor probleme esențiale precum recuperarea materialelor și oferă un fals sentiment că lucrurile sunt bine făcute prin faptul că estimează cantitatea de deșeuri la sfârșitul ciclului de viață al produsului și nu la început. În plus, la fel cum s-a observat și în Suedia, deșeurile sunt importate în Bulgaria din Italia și Marea Britanie, pentru că actualele cuptoare de ciment și-au modernizat capacitățile de incinerare a deșeurilor și au creat astfel cerere pentru RDF.

Arderea deșeurilor importate a ajuns în atenția presei din Bulgaria, după ce locuitorii din Devnya au acuzat că cenușa rezultată din arderea gunoiului se răspândește în întreaga provincie. Svilen Khitov, primarul din Devnya, a intervenit și a declarat că a primit numeroase sesizări din partea locuitorilor care pretind că fabrica de ciment din Devnya depozitează în aer liber cantități de deșeuri care poluează aerul din zonă. Fabrica neagă aceste acuzații.

Un indicator statistic pozitiv referitor la obiectivul zero deșeuri este scăderea cantității totale de deșeuri generate de-a lungul anilor –  cu 195 de kg mai puțin pe cap de locuitor față de 2008. Totuși, simultan cu creșterea incinerării a scăzut și rata de reciclare până la 23% în 2016. Acest nivel este departe de 65%, ținta de reciclare pentru 2030 a Comisiei Europene. Bulgaria ar putea atinge totuși acest obiectiv prin modernizarea sistemelor de colectare separată și de taxare a deșeurilor, prin înăsprirea cerințelor referitoare la EPR și prin extinderea sistemelor de garanție-returnare a ambalajelor pentru băuturi. Însă prin creșterea dependenței de incinerare și de RDF speranțele de progres vor fi spulberate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *