Proiectul de Cod silvic, criticat pentru ca ar politiza personalul silvic si ar falimenta Romsilva

Reprezentantii Federatiei pentru Apararea Padurilor, presedintele Marian Stoicescu, si Silviu Geana, membru in Comitetul director, au sustinut, joi, o conferinta de presa in care au expus motivele pentru care contesta proiectul noului Cod silvic, aprobat de Guvern, pe 2 octombrie, si aflat in dezbatere in Parlament.

„Acest proiect, putem s-o spunem foarte ferm, va crea mari probleme padurii romanesti si sectorului silvic”, a spus Stoicescu, argumentand ca proiectul legislativ „nu respecta realitatile sectorului silvic”.

El a apreciat ca masurile de marire a pedepselor la cazurile de furt de masa lemnoasa care se propun sunt „binevenite, dar cu totul insuficiente”, aratand ca ar trebui luate si masuri de protectie sociala a comunitatilor foarte sarace care traiesc in zone limitrofe padurii si chiar pentru implicarea acestora in activitatile silvice pentru asigurarea integritatii padurii.

„Acest proiect de lege, in loc sa scoata sectorul silvic din spectrul politic, ca sa nu mai asistam la campaniile electorale in care padurea devine capital electoral, sa nu mai asistam la politizarea personalului silvic si, in acest mod, usurand sau facilitand aparitia coruptiei, in loc sa se intample acest lucru, prin acest proiect de lege chiar se doreste inregimentarea politica a personalului silvic”, a spus Stoicescu, referindu-se la prevederile din proiect potrivit carora personalul silvic ar urma sa fie autorizat de practica de catre o comisie numita prin ordin de ministru si pe baza unui regulament aprobat tot de autoritatea centrala.

Reprezentantii Federatiei pentru Apararea Padurilor sustin ca „odata stipulat in Codul silvic un astfel de articol este clar ca se ofera pe tava personalul silvic guvernantilor”. „Acestia (angajatii din sectorul silvic n.r.) vor fi numiti, inclusiv pe functii de conducere, cum ar fi cea de sef de ocol, numai cu avizul conducatorului autoritatii centrale care raspunde de silvicultura”, a spus Stoicescu.

Ei propun in schimb ca, „in legea privind statutul personalului silvic, sa se prevada clar ca personalul silvic nu are dreptul, ca alte categorii profesionale din tara asta, sa se implice politic”. Stoicescu a explicat ca angajatii din administrara padurilor ar trebui sa nu aiba dreptul sa se inscrie in vreun partid, putand candida, daca doresc, numai independent pentru o functie, iar daca o obtin sa se retraga din sectorul silvic.

„Sunt tari, cum este Polonia, de la care ar trebui sa luam exemplu din punctul asta de vedere – isi respecta padurile -, care au scos sectorul silvic din spectrul politic, se asigura acolo o continuitate in managementul forestier, ceea ce e benefic padurii, si acelor unitati silvice care administreaza padurile, indiferent de prorpietarul lor, sunt unitati ale statului, li se asigura niste facilitati astfel incat sa fie posibila si dezvoltarea padurilor”, a mai spus Marian Stoicescu.

O alta prevedere a proiectului Codului silvic criticata de Federatia pentru Apararea Padurilor este cea privind interzicerea vanzarii masei lemnoase pe picior.

Aceasta se refera la trecerea de la vanzarea lemnului estimat, din padure, la vanzarea lemnului masurat, din rampe si depozite, comerciantul nemaiavand acces in padure. Aceasta masura ar urma sa intre in vigoare progresiv, pentru jumatate din masa lemnoasa, de la 1 ianuarie 2014, si pentru cealalta jumatate, de la 1 ianuarie 2015, pentru a se asigura timpul necesar realizarii rampelor si depozitelor.

Potrivit federatiei, masura va determina „falimentarea administratilor de paduri, atat a Regiei Nationale a Padurilor-Romsilva, cat si a ocoalelor private, precum si falimentarea marii majoritati a agentilor economici autohtoni care exploateaza sau proceseaza masa lemnoasa exploatata”, din cauza lipsei infrastructurii necesare pentru vanzarea masei lemnoase din depozite sau platforme primare si costurilor aferente crearii unei astfel de infrastructuri.

Totodata, aceeasi masura „favorizeaza agentii economici foarte puternici care vor dicta pretul masei lemnoase, date fiind volumele mari pe care acestia le vor achizitiona”, mai sustine federatia, considerand ca „insasi mentinerea si gospodarirea padurilor vor depinde de marii beneficiari de masa lemnoasa, iar Romania risca sa se transforme intr-o colonie forestiera”

Stoicescu a mai mentionat ca nici in Europa nu se vinde numai din depozit si ca, pentru Romania, „nimic in sensul ista nu este pregatit”. Federatia ar fi in schimb de acord sa fie experimentata vanzarea masei lemnoase din depozite in unele ocoale, timp de unul – doi ani, dupa care sa masura sa poata fi extinsa.

Reprezentantii Federatiai pentru Apararea Padurilor au mai criticat si prevederea potrivit careia Romsilva va fi obligata sa asigure gratuit paza celor un milion de hectare de paduri particulare de pana in 30 de hectare, aratand ca este incompleta, pentru ca nu se precizeaza ce sprijin va fi acordat de catre stat Regiei pentru sustinerea acestui efort.

„Majoritatea cazurilor de taieri ilegale prezentate in mass media provin din sectorul forestier privat si, in actuala forma a Codului silvic, Departamentul Padurilor incearca sa reglementeze paza micilor suprafete private prin obligarea Regeiei Nationale a Padurilor de a le prelua in paza. Dar, nu se reglementeaza partea cea mai delicata: cine suporta cheltuielile aferente serviciilor de paza pentru acest milion de hectare. Masura este buna, este de salutat din punctul nostru de vedere, insa dupa 20 de ani de degringolada prin padurile particulare, va fi destul de greu de pus ordine aici. Si de aceea vrem sa tragem un semnal de alarma asupra cheltuielilor necesare”, a spus Silviu Geana.

Intrebat ce masuri ar propune federatia pentru stoparea distrugerii padurilor, Stoicescu a raspuns ca, in pimul rand, trebuie scos sectorul silvic de sub spectrul politic, apoi asigurata protectie sociala oamenilor din comunitatile limitrofe padurilor, pentru ca altfel furturile vor continua, precum si protectia personalului silvic care asigura paza padurii.

„Asistam la acte de agresiune impotriva personalului silvic care apara aceasta padure. Ultimul caz cunoscut este cel de la Suceava – un padurar care a fost spitalizat in urma loviturilor primite de la doi infractori care au fost surprinsi in padure, nu numai ca l-au batut, dar i-au luat si masina. In ultimii ani, patru padurari au fost omorati de infractorii surprinsi in padure. (…) Din pacate ei sunt uitati, sunt aratati cu degetul, si foarte bine ca sunt aratati, cei care sunt corupti. Dar ei nu reprezinta personalul angajat. Noi consideram ca acesti padurari, zecile, sutele de padurari care au fost agresati aparand padurea, care au fost omorati aparand padurea, aceia ne reprezinta”, a spus Stoicescu.

Stoicescu a mai spus ca, in Romania, sunt 400.000 de hectare de padure distruse, dar acestea in sectorul privat, in timp ce, in sectorul public, sunt cateva sute de hectare distruse. „In sectorul public, chiar daca se taie ilegal, si pentru asta trebuie pedepsiti cei responsabili, Regia este astfel organizata incat in maxim un an este obligata sa impadureasca, sa refaca padurea”, a spus Stoicescu.

Reprezentantii federatiei au mai aratat ca si retrocedarile ilegale sau abuzive au favorizat distrugerile, pentru ca cei care obtin pe nedrept o padure se vor grabi sa o taie. „Vrea cineva sa ia padurea sa investeasca in ea, sa taie numai la 140 de ani pentru a se atinge ciclul?”, a mai spus Stoicescu.

El a aratat ca, din suprafata fondului forestier, de 6,4 de hectare de padure, jumatate se afla in proprietatea statului si jumatate in proprietate privata. Romsilva administreaza cele 3,2 milioane de hectare din proprietatea statului si alte 1,1 milioane hectare din proprietate privata, in timp ce 2,1 milioane de hectare sunt administrate de ocoale silvice private. Rezulta astfel o suprafata de 900.000 de hectare de padure care nu este administrata, desi suprafata neadministrata vehiculata este de 500.000 de hectare.

Stoicescu a mai spus ca propunerile Federatiei pentru Apararea Padurilor nu au fost luate in considerare de initiatorii proiectului Codului silvic – Departamentul pentru Ape si Paduri – si ca urmeaza ca reprezentantii acestei organizatii sa participe la dezbaterile de la Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice din Camera Deputatilor. De asemenea, au fost aprobate de conducerea federatiei actiuni de protest pentru „a sensibiliza opinia publica privind pericolul pentru padurea romaneasca”, a mai spus Stoicescu.

Federatia pentru Apararea Padurilor este o organizatie neguvernamentala ce are membri in Academia Romana, Academia de Stiinte Agricole si Silvice, precum si in organizatii profesionale si sindicale din sectorul silvic: Confederatia Consilva, Asociatia Proprietarilor de Paduri, Societatea „Progresul Silvic” – asociatie a inginerilor silvici – si Asociatia Constructorilor Forestieri.

Proiectul noului Cod silvic a fost aprobat de Guvern pe 2 octombrie si trimis la Parlament, unde este dezbatut in regim de urgenta.

Ministrul delegat pentru Ape si Paduri, Lucia Varga, a declarat, intr-o conferinta de presa, pe 3 octombrie, ca „prioritatea zero” a mandatului sau a fost sa faca „ordine in paduri” si a prezentat cele mai importante modificari aduse actualului Cod Silvic.

Astfel, o serie de modificari se refera la schimbarea modului de valorificarea a lemnului: trecerea de la vanzarea lemnului estimat, din padure, la vanzarea lemnului masurat, din rampe si depozite, prin care se va realiza „o valorificarea economica net superioara”, precum si un control mai riguros pentru introducerea lemnului pe piata, comerciantul nemaiavand acces in padure, a spus ministrul. Varga a precizat ca in majoritatea statelor europene lemnul se valorifica in acest fel. In acest moment, in Romania, 30 la suta din masa lemnoasa se vinde in rampe si depozite, a precizat Varga.

Potrivit proiectului, exploatarea masei lemnoase se face dupa obtinerea autorizatiei de exploatare, eliberata de ocolul silvic, de catre persoane juridice atestate de o comisie. Proprietarii padurilor persoane fizice pot exploata din proprietate un volum de pana la 20 de metri cubi pe an, cu respectarea prevederilor amenajamentului silvic.

Un alt set de masuri vizeaza acordarea de sprijin micilor proprietari, in numar de 800.000 si care au in total un milion de hectare de padure. Astfel, se va asigura gratuit paza micilor proprietati de pana la 30 de hectare, de catre Romsilva. De asemenea, pentru ca acesti proprietari sa-si poata valorifica padurile, in conditiile in care acest lucru nu se poate face decat daca au amenajament silvic, care se realizeaza numai pentru minim 100 de hectare, se va plati intocmirea amenajamentelor silvice de catre stat, mai prevede actul normativ.

Proprietarii de paduri sunt de asemenea stimulati sa le pastreze prin acordarea de bonificatii, sub forma de renta anuala, cu banii obtinuti din vanzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon, a mai spus Varga.

Proiectul noului Cod Silvic include si masuri pentru sprijinirea agentilor economici, printre care acordarea dreptului de preemtiune la cumpararea masei lemnoase a celor din industria mobilei.

O serie de modificari vizeaza si „oprirea jafului din paduri”, de la aplicarea Codului penal pentru furtul de lemn ca si pentru alt furt, indiferent de cantitate, si interzicerea transportului de material lemnos noaptea pe drumurile forestiere, la introducerea autorizatiilor de parctica pentru personalul silvic, ce pot fi retrase la constatarea unor nereguli.

Proiectul contine si masuri pentru pastrararea si extinderea patrimoniului forestier. Astfel, Romsilva este obligata sa achizitioneze si sa impadureasca terenuri, astfel incat suprafata fondului forestier proprietate publica a statului sa nu scada sub trei milioane de hectare. In plus, se urmareste impadurirea unor terenuri cu alta destinatie decat cea silvica, in suprafata de un milion de hectare pana in anul 2030, activitate ce ar putea sa fie finantata tot din vanzarea certificatelor de emisii, a mai spus ministrul Lucia Varga.