Relatia dintre societatea civila si partide

Relatia dintre societatea civila si partide

Petru Culeac: prea mult s-au obisnuit politicienii cu niste cetateni pasivi, cu o societate care rabda totul fara de a-si exprima pozitia.


Presa, analistii politici, liderii de opinie, ONG-urile sunt sau nu cutia de rezonanta a unor partide? Devin oare sociatatea civila si toata lumea care se manifesta – protestatar sau sprijinitor – pe ecranul TV, in general in mass media sau in manifestatii pasnice de strada, inevitabil instrumente de manipulare ale unor partide politice?
Vom cauta unele raspunsuri la aceste si alte intrebari impreuna cu politologul Petru Culeac, cercetator la Universitatea din Viena
.

Europa Libera: Dle Culeac, unul dintre liderii Aliantei pentru Integrare Europeana l-a acuzat pe un alt lider din aceeasi Alianta ca ar fi manipulat practic „presa, unele ONG-uri, unii lideri de opinie si a unii analisti analisti”, precum si forme ad-hoc de manifestatii stradale pentru a exercita presiuni asupra partidului sau. Nimic neobisnuit in atacurile pe care le mai practica, unul impotriva altora, politicienii.
Intr-o tara, insa, in care guvernarea se arata foarte inchiata valorilor europene, cat de fireasca vi se pare reluarea asta, de catre un reprezentatnt al guvernarii inca, a mai vechiului refren despre faptul ca presa care nu place, ONG-urile, mai nou – analistii politici si liderii de opinie si-ar reduce rolul la a fi doar niste de „cozi de topor” in manile unor adversari politici, evident?…

Petru Culeac: Din pacate, vad eu, ca aceste negocieri au ajuns intr-o faza cand nemultumirile sau frustrarile unor politicieni incep a se transforma, din pacate, in niste acuzatii. Iarasi, unii incearca sa apeleze la asa tactici pentru a avea niste castiguri de pe urma negocierilor, insa atunci cand vorbim despre valori europene intr-adevar trebuie sa incercam sa ne tinem de acele valori pe care le vedem si incercam sa le adoptam la valori europene si in primul rand este vorba despre libertatea cuvantului.

Si atunci cand societatea prin intermediul acelei porta-voce care este societatea civila isi exprima careva opinii, careva optiuni, acest lucru nu trebuie sa trezeasca nemultumirea politicienilor atat timp cat aceste optiuni sunt exprimate in mod corect, echitabil sau apolitic, fara a lua partea unuia sau altuia partid. Ele nu trebuie sa trezeasca o astfel de reactie bolnavicioasa din partea unor politicieni.

Europa Libera: Dle Culeac, dar unde poate fi linia, cum poate fi vazuta sau ghicita frontiera ce separa liberatatea de exprimare a oricui si orice forma de actiuni premeditate de manipulare in folosul unei forte politice sau alta?

Petru Culeac: Actiunile de manipulare sunt destul de dificil de desfasurat. Cei care incearca sa faca acest lucru de multe ori o fac destul de fatis din cauza ca nu pierd prea mult timp la acoperirea actiunilor lor. Din aceasta cauza iata evenimente precum au fost cele de duminica trecuta, manifestaruile publice, ar fi intr-adevar cam dificil de organizat pentru ca ele ar putea fi oricand supuse manipularilor sau pot fi preluate sau deturnate, hai sa spunem asa.

Linia de departajare intre manipulare si pur si simplu presiune sau lobby este destul de dificil de gasit. Totusi eu repet ca societatea civila ar trebui si ea sa incerce cat mai mult posibil sa dea dovada de impartialitate. Acesta ar fi un criteriu foarte important pe care ar trebui sa-l pastreze organizatiile…

Europa Libera: Intelegem, dar, dle Culeac, liderul care a facut acuzatiile, sau, ma rog, a constatat ca prin intermediul unui segment al societatii civile, prin intermediul jurnalistilor, unor analisti politici, s-au exercitat presiuni asupra partidului sau se referea de fapt la niste declaratii semnate de o serie de organizatii neguvernamentale, la niste opinii exprimate, cum sa zic, la niste posturi de televiziune, in cadrul unor emisiuni s.a.m.d….

Petru CuleacPetru Culeac: Eu cred ca politicienii nu trebuie sa se supere pe astfel de declaratii. Societatea civila este si ea parte a societatii. Avem cu totii dreptul sa spunem care ne este viziunea si cum credem noi ca trebuie imbunatatita situatia. Din pacate, prea mult s-au obisnuit politicienii cu niste cetateni pasivi, inerti si tacuti, cu o societate care rabda totul fara de a-si exprima pozitia. Iata de ce cred eu ca politicienii se supara – pentru ca s-au obisnuit cu lipsa unei reactii din partea societatii, lipsa unei opinii din partea societatii, prea mult in ultimii ani…

Europa Libera: Deprinderea vine mai greu. Dv. probabil va amintiti ca si guvernarea comunista incercase odata, fara succes, sa substituie ONG-urile care nu-i erau loiale prin altele care s-o aplaude… S-ar putea admite totusi ca acum politicienii cu retorica si poate chiar cu convingeri proeuropene autentice practica ceva mai subtil? Deci sa faca un fel de triere a ONG-urilor noastre si a ONG-urilor lor, am analistilor care ne sprijina sim a analistilor care ne defaimeaza sau ne pun intr-o lumina proasta. Vedeti dv. o abordare mai subtila a politicienilor de astazi?

Petru Culeac: Nu pot sa spun ca vad organizatii ale societatii civile care sunt fatis sustinute sau promovate de catre un partid. Altceva este ca unele organizatii neguvernamentale isi manifesta oarecum nevoalat optiunea sa politica. Acesta este iarasi dreptul lor, altceva este ca ONG-urile sau organizatiile societatii civile, sau analistii, expertii, trebuie sa se gandeasca si la credibilitatea lor.

Pentru ca partidele politice pleaca si vin, puterea se schimba, iar cei care fac astazi analiza si uita de impartialitate eventual ar putea ajunge intr-o zi ca declaratiile pe care le-au facut anterior nu mai sunt valabile. Pentru ca si politicienii isi schimba, sa spunem, cusma prea des, uitand de declaratiile lor anterioare.

Europa Libera: Dar eu ma mai intreb cum altfel niste cetateni isi pot exprima protestul, dezacordul cu modul in care cutare sau cutare a inteles sa-i foloseasca votul?

Petru Culeac: Haideti sa ne uitam cum se pocedeaza in tarile democratiilor avansate – tarile europene sau SUA. Sunt metodele numite scrisorile catre politicieni. In SUA fiecare cetatean stie ca daca are o problema, poate sa-i expedieze o petitie colectiva sau individuala unui senator sau unui congresmen. Sunt iarasi scrisorile deschise in presa, in dezbaterile, in discutiile publice. Ceea ce la noi deja de multe ori se face, in emisiunile, in dezbaterile publice. Dar mai greu stam la capitolul scrisorilor din partea cetatenilor, a petitiilor. Pentru ca lumea nu intelege ca aceste este un instrument care ar putea sa fie eficient, si intr-adevar el poate fi eficient atunci cand este folosit in masa de catre cetateni care asi dau seama de impactul pe care l-ar putea avea.

Europa Libera: Poate nu si-a cultivat toata lumea stilul plin de noblete cu care ar trebui sa te adresezi unui politiciam. Si in general, dle. Culeac, uneori li se frange inima multora cand vad cum sufera din cauza societati civile unii politicieni si poate ca lumea chiar e plina de naivi care nu prea vad niste lucruri evidente. Poate de exemplu, unii jurnalisti, ong-isti , analisti etc. ar putea spune ca Mihail Solohov odata: noi nu scriem la comanda partidului, noi scriem la comanda inimii, numai ca inimile apartin partidului. Vedeti vreun fenomen asemanator si in Republica Moldova, care s-ar manifesta in felul cum s-a manifestat sentimentul cunoscut al dlui Solohov cu inima in slujba partidului?

Petru Culeac
: Fiecare om poate sa, aiba anumite optiuni, dar eu cred totusi ca atunci cand vorbim din numele mai multor oameni, ONG-urile care vorbesc in numele cetatenilor pe care ii reprezinta, sau analistii care in genere ar trebui sa fie cat mai impartiali posibil, ar trebui sa incercam sa formulam toate recomandarile sau ideile intr-un mod cat mai impartial, pentru a nu permite emotiilor sa ne copleseasca si sa favorizam pe cineva mai mult decat un alt partid sau o alta organizatie.Petru Culeac

Europa Libera: Intelegem, dar atunci cand de exemplu un partid politic cum a fost anterior, pana la aceasta guvernare, sau poate ca partial si in aceasta guvernare, cum ar vedea unii, incearca sa decredibilizeze, sa compromita niste organizatii neguvernamentale, prin ce se explica acest lucru? Prin motivul ca acesti ziaristi, sau organizatii, sau, ma rog, lideri de opinii au o atitudine vadit partizana sau ca nu este acceptata in sine notiunea de ONG, lider de opinie, care, daca nu-ti este loial, este bineinteles impotriva ta?

Petru Culeac
: ONG-urile cred ca isi construiesc credibilitatea nu in baza unor declaratii ale liderilor de partid. ONG-urile serioase sunt cele care exista de ceva timp, au reusit sa implementeze careva proiecte, s-au manifestat prin careva reusite, de exemplu de modificare a politicilor publice, prin, iarasi, careva actiuni concrete indreptate spre politicieni pentru stimularea lor ca sa intreprinda careva actiuni. Adica, declaratiile oarecum pripite, as spune, ale unor politicieni, nu pot fi atat de serioase pentru un ONG care intr-adevar munceste si reuseste sa aiba careva reusite.

Atunci cand unele organizatii neguvernamentale si-au exprimat sustinerea pentru unele partide sau unele aliante, eu cred ca ele s-au bazat pe experienta acumulata deja in ultimii ani. Si daca e sa comparam partidele care au fost anterior la guvernare, putem face un calcul mai simplu – cine a reusit sa realizeze careva reforme, a reusit sa promoveze niste politicii care au adus puncte noi in favoarea traseului european?

Europa Libera: Dle Culeac, foarte scurt acuma pentru ca suntem sub presiunea timpului – despre analistii politici, tot felul de comentatori, lideri de opinie despre care, iata, se spune deja ca ar deveni manipulatori la comanda. Cum vedeti faptul ca acum au aparut, cum spun multi, cat frunza si iarba, toti avand impresia ca pot sa se pronunte relevant asupra evenimentelor, ca toti sunt niste connaisseuri in materie de politic, social s. a.m.d. Exista vreo problema in acest sens, cu aceasta abundenta de analisti politici, daca o fi toti analisti?

Petru Culeac: Bine, eu cred ca este o abundenta de oameni care incearca sa-si exprime opiniile. Analistii politici ar trebui sa fie si sunt de fapt de cele mai multe ori persoane care sunt profesioniste in domeniul acesta, au studii, au lucrat in domeniul promovarii politicilor publice s.a.m.d. desigur, nu le putem interzice unor jurnalisti sa se numeasca analisti politici. Daca acesti considera ca au experienta si pot sa faca comentarii profunde, sigur ca ei au dreptul. Altceva este cand unii oameni simpli, se numesc analisti si fac unele comentarii care ulterior sunt clasate de catre politicieni drept manipaulari. Intr-adevar, uneori aceasta este o problema.

Europa Libera: Dle Culeac, va multumim.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *