Reuniunea Administratiei Rezervatiei Bio­sfe­rei Delta Dunarii – In ce directie merge Delta Dunarii?

Oameni de stiinta renumiti si re­prezentanti ai mai multor in­stitute de cercetare sau profesori au fost prezenti ierila Tulcea, in cadrul unei reuniuni organizate de Admi­nis­tratia Rezervatiei Bio­sfe­rei Delta Dunarii. Acestia au in­cer­cat sa raspunda la mai multe intrebari extrem de delicate, cum ar fi cat de permisive trebuie sa fie institutiile de mediu cu anu­mite investitii din Delta Dunarii, ce sanse au locuitorii deltei in con­ditiile unor politici restrictive sau cat de dure ar trebui sa fie ma­surile in cazul celor care arun­ca deseuri in Delta. Raspun­surile au fost variate, unii considerand ca sanctiunile pentru cei care dever­seaza sau arunca deseuri in delta trebuie sa fie extrem de dure, asa cum se intampla in cazul unor arii protejate din Statele Unite ale Americii sau in Europa de Vest, iar altii considera ca una dintre ce­le mai mari probleme in delta o con­stituie cladirile construite anar­hic, chiar si in zone foarte va­lo­roase din punct de vedere stiintific.

„Pentru conservarea speciilor trebuie conservat in special habitatul, iar cel mai mare impact il constituie constructiile si polu­area. Deseurile mai pot fi adunate dupa ce le arunca turistii, dar constructiile care se executa in habitate naturale nu le mai putem demola, deloc sau foarte greu. Una dintre masurile pe care eu le recomand este ca toate aceste constructii, fie ca este vorba de cladiri sau de orice alt fel de constructii, sa se realizeze in intravilanul localitatilor si nu in afara lui, si astfel macar sa se respecte legislatia care exista”, a spus Mihai Petrescu, cercetator in cadrul Institutului de Cercetari Eco – Muzeale Tulcea.

„Trebuie ca oamenii sa invete sa iubeasca natura si apoi o vor respecta!”

Un alt specialist, de data aceas­ta reprezentant al Institutului National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii, Marian Tudor, spune ca inainte de a proteja ha­bitatele trebuie sa existe o inven­tariere foarte clara a speciilor si a tuturor zonelor din Delta Dunarii si o monitorizare a acestora. „In ultimii 10 ani, au circulat diverse cifre atunci cand s-a discutat despre biodiversitate, unii vor­bind despre cateva sute, iar altii despre 8 mii de specii si chiar mai mult si este nevoie ca noi sa stim exact care mai este situatia. Este nevoie ca cercetarea sa fie incurajata”, a declarat acesta.

In ceea ce priveste turismul in Delta Dunarii, in timp ce unii specialisti cred ca acesta trebuie incurajat, avand in vedere ca este o modalitate de castig sigura pentru locuitorii din zona, altii considera ca turismul trebuie restrictionat prin aplicarea unor taxe de acces foarte mari, banii urmand sa fie investiti in aceasta zona. In acelasi timp, reprezentantul Societatii Ornito­lo­gice Romane, Dan Hulea, a ce­rut reprezentantilor ARBDD sa ado­pte cat mai repede un plan de manage­ment al Deltei, aceasta fiind singura modalitate de re­glare a activitatilor economice in perime­trul Rezerva­tiei Biosfe­rei: „Stiu ca Planul de management al deltei va fi regandit, desi cel vechi nu a putut fi folosit. Cred ca cea mai mare problema aici o constituie politiza­rea acestei zone iar noi trebuie sa avem o viziune asupra a ceea ce putem face aici”, a spus Dan Hulea.

Unul dintre cei mai importanti cercetatori ai Romaniei, Traian Gomoiu, care de altfel a fost si primul guvernator al Deltei Dunarii, crede ca oamenii trebuie sa fie incurajati sa iubeasca natura pentru ca de aici pleaca si buna purtare: „Facem parte din biodi­versitate, facem parte din natura si de aceea nu trebuie sa uitam de sistemul socio-economic. Dar as vrea sa transformam biodiver­sitatea in stare de spirit si sa ne apropiem cu mintea si cu sufletul de vietuitoarele vazute si de cele nevazute si sa le ocrotim”, a spus cercetatorul Traian Gomoiu.

Masa rotunda de ieri a avut ca tema „Sustine biodiversitatea si castiga un prieten!”, eveniment la care au participat si membrii Consiliului Stiintific al Adminis­tratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si reprezentanti ai insti­tu­telor de cercetare si ai institu­tiilor de mediu locale.

Actiunea a oferit oportunitatea participantilor de a purta discutii libere pe motto-ul propus si pe te­mele promovate anul acesta pen­tru Ziua Internationala a Bio­di­ver­sitatii – „Biodiversitatea Mari­na” si Ziua Europeana a Parcu­ri­lor – „Priveste cerul. Atinge un co­pac. Simte aerul. Regaseste-te.”