Rusia, somata sa-si recupereze deseurile radioactive de la Magurele

In 2055 vom avea si noi un depozit geologic
Acesta va fi construit la 500 – 1.000 metri adancime
Costurile se ridica la 1,5 miliarde dolari

Presedintele Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive (ANDRAD), Gheorghe Ionita, a anuntat ieri ca Romania intentioneaza sa construiasca un depozit definitiv pentru deseuri radioactive, principala preocupare fiind cea a depozitarii celor provenite din producerea energiei nucleare. „Deocamdata se studiaza harta geologica a Romaniei pentru a se vedea care sunt zonele unde poate fi amplasat depozitul definitiv. Dupa ce vor fi obtinute toate autorizatiile, se va trece la construirea lui efectiva, termenul de finalizare fiind estimat pentru anul 2055. Costurile se ridica la aproximativ 1,5 miliarde de dolari. Depozitul geologic definitiv pentru deseurile radioactive va fi construit la o adancime de 500 – 600 metri, pana la 1.000 metri”, a mai spus Ionita.

Insa, pana la construirea noului depozit geologic Romania trebuie sa scape de deseurile radioactive de la Magurele si de cele din Pitesti. Primele sunt rezultatul functionarii reactorului cedat in 1957 de catre fosta URSS, in baza unei intelegeri potrivit careia dupa incetarea activitatii acestuia Rusia se angajeaza sa-si recupereze deseurile. Reactorul de la Magurele a functionat cu uraniu imbogatit, in urma prelucrarii deseurilor acestuia putandu-se obtine plutoniu. De altfel, Agentia Internationala Nucleara de la Viena, AIEA, a pus deja in vedere Rusiei ca pana in 2010 sa-si colecteze deseurile din toate tarile unde a cedat reactoare nucleare.
De la Magurele vor fi trimise in Rusia 70 de fascicule tip S36 si 140 de fascicule tip EK10.
In ceea ce priveste deseurile de la Pitesti, pana in prezent au fost repatriate SUA 725 de elemente combustibile, urmand ca restul sa fie trimise dupa incetarea activitatii. Si acestea pot fi prelucrate, avand in vedere ca la Pitesti s-a utilizat combustibil puternic imbogatit cu uraniu metalic.

Fonduri PHARE pentru modernizarea depozitului de la Baita Bihor

In momentul de fata, Romania are un singur depozit definitiv pentru deseurile radioactive, la Baita Bihor, care insa are mare nevoie de reabilitare. Desi s-au obtinut sumele necesare prin programul PHARE 2006, Guvernul pare sa nu fie prea preocupat de demararea procesului de modernizare. Oricum, capacitatea depozitului nu este foarte mare, cantitatea pe care o poate stoca fiind de 5.000 m3 deseuri radioactive conditionate in 21.000 containere de 220 l.

Spre comparatie, CN Cernavoda produce 11.500 tone de combustibil uzat, 7.000 m3 de deseuri radioactive rezultate din operare si 16.000 m3 deseuri rezultate din dezafectare.

Revenind la depozitul de la Baita Bihor, activitatea de depozitare definitiva a inceput in 1985 si se estimeaza ca va continua in urmatorii 25 – 30 de ani, acceptand deseuri radioactive rezultate din industrie, medicina si cercetare. Galeriile de depozitare sunt foste galerii de explorare uraniu care au fost largite.

Cel de la Saligny va fi pus in functiune in 2014

Demarat in 1992 de catre RENEL – GEN, procesul de selectare al amplasamentului pentru un nou depozit definitiv pentru deseuri radioactive a fost incetinit dupa 1989 „din alte motive decat cele tehnice”. Initial a fost selectata regiunea Dobrogea, unde s-au identificat 37 de amplasamente potential favorite, iar in 1998 a fost inaintata CNCAN documentatia tehnica pentru obtinerea autorizatiei de amplasare la Saligny. Dupa sase ani de stagnare, procesul a fost reluat in 2005, de catre ANDRAD, anul acesta inaintandu-se din nou documentele CNCAN.

Conceptul de depozitare de la Saligny presupune o instalatie de suprafata cu bariere ingineresti multiple si poate accepta deseuri slab si mediu active de viata scurta cu radionuclizi de viata lunga in cantitati limitate provenind din functionarea si dezafectarea Centralei Nucleare de la Cernavoda. Amplasamentul de la Saligny, localizat in interiorul razei de excludere a CNE Cernavoda, prevede un proiect de maximum 60 de celule depozitare cu urmatoarele dimensiuni: 29,10 x 15,60 x 5,55 m.
Presedintele ANDRAD a apreciat ca, dupa ce vor fi obtinute toate aprobarile, inclusiv cele de la Ministerul Mediului, se va trece la amenajarea depozitului de la Saligny, termenul pentru punerea sa in functiune fiind 2014.
Romanii se tem de radioactivitate

Desi concetatenii nostri s-au pronuntat in favoarea energiei nucleare intr-o mai mare masura decat media cetatenilor Uniunii Europene, putini dintre acestia sunt cu adevarat informati in legatura cu energia nucleara si deseurile radioactive.
Asa se face ca populatia aflata in preajma centralelor nucleare este sceptica privind construirea in localitatea lor a unui depozit definitiv pentru deseurile radioactive.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat de ANDRAD la nivel national pe un esantion de 1.036 repondenti si in randul populatiei din jurul centralei de la Cernavoda, pe un esantion de 524 de persoane, „construirea unui depozit definitiv de deseuri radioactive in apropierea localitatii lor ar fi insotita mai degraba de efecte negative decat pozitive”, majoritatea temandu-se de posibilitatea unui accident (58%).

„In consecinta, gradul de acceptanta a unui depozit in apropierea lor este mic (38% la nivel national si 47% la nivel local) si conditionat in principal de dovedirea sigurantei instalatiei de depozitare, de acordul celorlalti locuitori si de beneficii pentru comunitate”, se arata intr-un raport al ANDRAD.

„Energia nucleara a patruns in constiinta oamenilor pornind de la evenimente precum cel de la Hiroshima si Nagasaki, culminand cu cel de la Cernobil. S-au creat mituri, iar teama legata de energia nucleara s-a transmis si cu privire la deseurile radioactive”, a declarat ieri presedintele ANDRAD, Gheorghe Ionita. 4 miliarde dolari, stransi din costul energiei electrice

Potrivit HG 1080/2007, banii destinati gestionarii deseurilor radioactive sunt colectati de la cetateni in doua fonduri separate: unul pentru gospodarirea deseurilor radioactive si a combustibilului nuclear uzat (WMF) si al doilea pentru dezafectarea instalatiilor nucleare (DF). Contribuabilii platesc 1,40 euro/MWh pentru WMF si 0,60 euro/MWh pentru DF. Costurile pentru gospodarirea combustibilului nuclear uzat se ridica la 2.040 milioane de dolari, din care 1.060 mil. dolari sunt pentru constructia si functionarea depozitului geologic.

In ceea ce priveste gospodarirea deseurilor radioactive, acestea insumeaza 600 mil. dolari, dintre care 180 mil. dolari sunt destinati constructiei si functionarii depozitului definitiv de suprafata.
Foarte importante sunt si costurile aferente dezafectarii unitatilor nucleare de la Cernavoda, care totalizeaza 1,28 miliarde de dolari (cate 320 milioane dolari pentru fiecare unitate). Costurile pentru dezafectare si gospodarire deseuri radioactive apartinand statului sunt preluate de la bugetul de stat.

Sursa: Curierul National

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *