Legea privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile, Legea 181/2020, a parcurs și „ultimul metru” teoretic, fiind promulgată în 19 august de către Președintele Klaus Iohannis. De la 1 ianuarie 2021, toate municipiile, orașele și comunele vor fi obligate să implementeze colectarea separată a deșeurilor biodegradabile. De asemenea, ca să reușească în acest demers, vor trebui să extindă colectarea separată din ușă în ușă a bio-deșeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plăteşte pentru cât arunci” și să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural.
Cât timp colectarea deșeurilor pe patru fracții, devenită obligatorie la 1 iulie 2019, lasă de dorit în multe comunități chiar la un an distanță, nu e deloc surprinzător curentul de scepticism care s-a manifestat încă din faza dezbaterilor publice cu privire la noua lege a compostului. Cu toate acestea, comunitățile care „au furat” startul și implementează deja sisteme de colectare a deșeurilor pe cinci fracții dovedesc că nu există argumente reale care să împiedice aplicarea cu succes a legii.
„E mult mai costisitor”. Nimic mai fals!
Referitor la costurile cu infrastructura necesară pentru colectarea pe cinci fracții, calcule realizate de către Zero Waste România au concluzionat că investiția inițială pentru colectarea separată a bio-deșeurilor poate fi amortizată în aproximativ 12 luni de la implementarea sistemului, prin evitarea taxelor către AFM. Este vorba de taxa de depozitare la groapă de 80 de lei/tonă, precum și de o altă taxă impusă de OUG 196/2005 (art. 9, lit. p)) unităților administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere cu procentul prevăzut în Anexa nr. 6 a cantităţilor de deşeuri eliminate prin depozitare din deşeurile municipale colectate prin operatorii serviciului public de salubrizare, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului anual de diminuare şi cantitatea efectiv încredinţată spre reciclare.
În plus, și Legea privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile introduce amenzi deloc neglijabile: între 400 și 800 lei, respectiv 10.000 și 20.000 lei pentru persoanele juridice. Din punctul de vedere al cetățeanului, mai puține deșeuri reziduale ridicate de către operatorul de salubritate nu poate însemna decât o factură mai mică.
Puse în balanță, costurile financiare (nemaivorbind de cele de mediu) sunt mai mari în cazul în care nu s-ar implementa colectarea pe cinci fracții.
„Oamenii nu separă deșeurile”. Ba da, dacă se asigură condițiile
Cu infrastructura potrivită, educație corespunzătoare pentru adulți și copii, precum și instrumente de motivare a populației prin bonificație sau constrângere prin amenzi („plătești-pentru-cât-arunci”), comunitățile pot crește semnificativ gradul de colectare (de la 1% la 61% în 3 luni), de compostare (de la 0% la 40% în 3 luni) și de implicare a cetățenilor (de la 8,4% la 85%). Trei comunități rurale din județul Bihor, cu aproximativ 3.000 de locuitori fiecare, Sălacea, Cociuba Mare și Drăgănești „au furat” startul și au început colectarea separată a bio-deșeurilor încă din prima jumătate a anului 2018 (Sălacea), respectiv 2019.
Potrivit lui Zoltán Kovács, director general al operatorului AVE Bihor, oamenii au fost încântați când au fost informați cu privire la colectarea separată pe cinci fracții.
„În Sălacea, în special, oamenii au avut o reacție pozitivă, era o modificare așteptată. Unii dintre ei au fost în străinătate și au văzut cum se colectează separat deșeurile, iar acum erau încântați că se va face și la ei în comunitate”.
La succesul înregistrat în colectarea pe cinci fracții în comunitățile Zero Waste din Bihor a contribuit și dublarea taxei pentru deșeurile reziduale colectate. Surprinzător sau nu, Zoltán Kovács spune că rezistență au întâmpinat din partea gospodăriilor mai bogate, care își permiteau să plătească un tarif sau o taxă de salubritate mărite.
„Nu aveau niciun argument, în afara dezinteresului”.
De ce colectarea biodeșeurilor trebuie să fie separată
Separarea biodeșeurilor în gospodăria/locuința oamenilor este vitală pentru creșterea semnificativă a nivelului de reciclare și evitarea unor amenzi costisitoare din partea UE. Având în vedere că în prezent România reciclează doar 14%, aplicarea Legii compostului ar contribui semnificativ la atingerea obiectivului de pregătire pentru reutilizare și reciclare de minimum 50% din totalul deșeurilor municipale generate, obligație prevăzută în Legea cadru a deșeurilor 211/2011.
Conform experților, doar separând resturile alimentare și similare de reciclabile în propria locuință/gospodărie, putem obține un compost curat, potrivit pentru utilizare în agricultură, sau o reciclare eficientă.
„Prin separarea biodeșeurilor este optimizată colectarea separată, prin reducerea semnificativă a cantității de deșeuri amestecate și recuperarea reciclabilelor, rezultând astfel hârtie/carton, plastic, sticlă etc. de mai bună calitate pentru industria reciclării” – Dr. Enzo Favoino, Coordonator Științific, Zero Waste Europe.
