Clujenii sunt indemnati sa se alature miilor de romani si organizatiilor neguvernamentale care au semnat, pana acum, un memoriu adresat Guvernului, Presedintelui Romaniei, Ministerului Mediului si Padurilor, Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului si Garzii Nationale de Mediu, in care cer masuri concrete pentru sistarea neintarziata a „taierilor masive si iresponsabile” a padurilor din Muntii Carpati.
„Ne exprimam revolta fata de managementul dezastruos al resurselor naturale si al biodiversitatii din Carpatii romanesti. (…) Taierile masive si iresponsabile de paduri au dus la situatia ca, in prezent, doar 29% din suprafata Romaniei sa mai fie impadurita, fata de media padurilor Uniunii Europene, care este de 42%. Jumatate, mai exact 48,95% din suprafetele despadurite in perioada 2000-2011 se afla in actualele arii protejate. Sunt vizate taieri si in padurile virgine, cele mai valoroase ale tarii”, se spune in memoriul care citeaza Greenpeace pentru aceste informatii.
In scrisoare se arata ca in „goana dupa energia verde” se construiesc microhidrocentrale pe raurile de munte, cu distugeri ireversibile ca urmare a captarilor de apa si modificarii albiilor. Dispar fauna si flora existente, din cauza indiguirilor, a dinamitarilor de stanci si secarii unor albii de rauri, chiar daca o microhidrocentrala are o productie foarte redusa.
„Alocarea recenta, in septembrie 2012, a unei cote de vanatoare pentru speciile de carnivore mari este o imensa eroare, in conditiile in care vanarea lor este strict interzisa de legislatia romaneasca si de cea europeana. Astfel, in Romania se practica un adevarat macel si se produce un dezechilibru in structura populatiilor si o depreciere a fondului genetic pe termen lung”, spun semnatarii memoriului.
Ei arata ca prin construirea de obiective industriale, de noi statiuni turistice si sosele asfaltate in zonele cu peisaje naturale intacte este afectat puternic echilibrul ecosistemelor.
In memoriu sunt enumerate carentele mari din legislatia nationala de mediu, incapacitatea mijloacelor de control si sanctiune, reaua vointa si asocierea unor persoane din sistem in agresiunile asupra naturii si jaful scapat de sub orice control.
Semnatarii memoriului solicita Guvernului Romaniei, ministerelor si agentiilor de resort sa sanctioneze sever actiunile de taiere ilegala de paduri si a comertului cu lemn. Ei cer programe de reimpadurire a zonelor afectate si masuri legislative concrete pentru protectia padurilor virgine. Sunt solicitate, totodata, interzicerea construirii de microhidrocentrale, de noi obiective si exploatari industriale, de statiuni turistice de masa si de sosele asfaltate in ariile protejate, cu peisaje naturale intacte. Este necesara si anularea derogarilor in vanarea de carnivore mari, iar infrastructurile turistice si de acces sa fie realizate numai in zonele periferice ale acestor zone naturale intacte, iar in interiorul lor sa fie permis si promovat doar turismul neinvaziv si nemotorizat.
Potrivit semnatarilor memoriului, este nevoie de inasprirea legislatiei si pedepsirea drastica a celor ce se fac vinovati de agresiuni asupra naturii, indiferent de pozitia lor sociala.
Memoriul a fost initiat de Alianta pentru Diversitatea Naturii si este semnat de Clubul Alpin Roman – Sectia Universitara Cluj, Clubul de Cicloturism Napoca, Asociatia Kodiak din Cluj-Napoca, Clubul Extreme Explorer din Cluj-Napoca, Clubul Montan Apuseni din Cluj-Napoca, Asociatia de Turism Activ Cluj, Clubul Alpin Pathos din Ramnicu-Valcea, Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei, CS Alternative din Timisoara, Clubul Orca din Cluj-Napoca, Asociatia Altitudine din Timisoara, EcoClub din Timisoara, Asociatia Alpinistilor Pajura din Turda, Clubul Sportiv Clujul Pedaleaza, Asociatia Ecocivica din Bucuresti, Asociatia Eco-Logica din Brasov, Centrul Local ONCR „Heintz Dezideriu” din Sibiu, CTE Transmont din Fagaras, Asociatia ARIN din Braila, Asociatia Natura Transilvaniei din Cluj-Napoca, Asociatia Montana Carpati din Bucuresti, Clubul de Turism Concordia din Lugoj, Asociatia Rangerilor din Romania, multe alte organizatii, precum si de mii de persoane fizice. AGERPRES
