Producatorii agricoli romani doresc reautorizarea cultivarii organismelor modificate genetic, fiindca ar presupune cheltuieli mult mai mici, insa specialistii inca nu cunosc efectele consumului acestora.
La inceputul anului trecut, fostul ministru al Agriculturii declara ca fermierii doresc reautorizarea cultivarii organismelor modificate genetic, in special soia. Cultivarea acesteia este interzisa in Uniunea Europeana, insa importurile sunt masive, ceea ce atesta ca se consuma soia modificata genetic in comunitatea europeana si in Romania. In tara, singurele culturi modificate genetic permise sunt pentru cele de porumb si cartofi. Cultivarea organismelor modificate genetic ar presupune cheltuieli mult mai mici, insa, in ceea ce priveste consumul, exista foarte multa reticenta.
In Olt, au existat culturi de soia si porumb modificate genetic
Pana in 2007, in Olt, doar societatea Zahar Corabia a cultivat soia modificata genetic. In anul 2005, 115 ha din Corabia au fost cultivate cu acest organism modificat genetic, iar in 2006, 280 ha in Corabia, 52 ha la Izbiceni si 48 ha la Stoenesti. In ceea ce priveste porumbul modificat genetic, doar Statiunea de Cercetari Agricole a cultivat un lot in scop experimental, in anul 2009.
„Este greu de spus daca aceste produse au influenta asupra sanatatii oamenilor, pentru ca nu exista studii in acest sens. Probabil ca deja consumam carne de la animale hranite cu porumb modificat genetic”, sustinea Olga Florica, purtator de cuvant al Directiei Agricole Olt.
Aceasta a mai precizat ca pentru aceste culturi, cheltuielile ar fi mai mici pe hectar.
Actualul ministru producea OMG-uri, fostul ministru le consuma
Desi exista reticenta vadita a consumatorilor fata de organismele modificate genetic, deoarece nu exista suficiente date stiintifice care sa ateste care sunt efectele asupra sanatatii oamenilor, doi ministri ai Agriculturii au avut tangential legaturi cu aceste culturi. Fostul ministru Valeriu Tabara sustinea anul trecut ca el consuma cu mare incredere organisme modificate genetic si chiar a facut lobby pe langa reponsabilii europeni pentru reautorizarea acestor culturi. Actualul ministru, Stelian Fuia, este un sustinator al acestor OMG-uri, ocupand o functie in conducerea filialei nationale a celei mai mari corporatii din lume care produce astfel de organisme. Mai mult, in calitate de deputat, Fuia a votat in favoarea legii care prevedea introducerea pe piata romanesca a OMG-urlilor.
„E un paradox – nu producem, dar consumam”
Directorul Centrului Agrostar Oltenia, Ion Paunel, ne-a declarat ca infiintarea acestor culturi presupune costuri mult mai mici.
„Nu se cultiva in prezent in Romania soia modificata genetic, dar s-a cultivat pana in 2006, numai in zonele irigate, pentru ca are nevoie de foarte multa apa. Apoi o directiva a Uniunii Europene a interzis cultivarea, dar in continuare Romania consuma derivate din soia modificata. Stiu ca exista obligatia ca aceste produse sa fie etichetate cu «contin soia» sau «produs din soia». E un paradox – nu producem, dar consumam”, ne-a declarat Paunel.
Acesta a mai spus ca OMG-urile au un avantaj, fiindca presupun costuri mult mai mici de productie: „Toate lucrarile se pot face mecanizat, fara interventia omului”.
Riscurile asupra sanatatii, necunoscute
Organismele modificate genetic sunt obtinute din plante care au fost supuse procesului de modificare genetica, adica a caror identitate genetica (ADN) a fost alterata prin introducerea unor gene, nu neaparat din regnuri vegetale, ci si din mediul animal – imposibil in natura – lucru care ar putea avea efecte greu de prevazut asupra ecosistemului si, implicit, asupra fiintei umane, sustin specialistii.
Desi cultivarea OMG-urilor are mari avantaje pentru agricultori si, tinand cont de faptul ca acestea se consuma in Romania de foarte multi ani, riscurile pe care le prezinta asupra sanatatii oamenilor constituie, inclusiv pentru cercetatori, o necunoscuta.
