Proiect de monitorizare a tăierilor ilegale de păduri
Taierile “dezordonate” din Retezat s-au lasat cu sanctiuni blande, unele tinute inca “la secret”

Apar primele sanctiuni in cazul taierilor de pe Raul Ses, din Parcul National Retezat. Desi multi se asteptau la demisii, ori demiteri dupa raportul dur intocmit de specialistii Academiei Romane, este vorba doar de sanctiuni anemice. Mai mult, Directia Silvica Deva refuza sa dea date despre sanctiunile aplicate, in premiera, personalului silvic si conducerii unitatii. Pana acum, echipele de control care au poposit in Retezat au aplicat sanctiuni doar firmelor care au exploatat lemnul.

 

Taierile “dezordonate” din Retezat s-au lasat cu sanctiuni blande, unele tinute inca “la secret”

Raportul numit “Constatari privind exploatarile forestiere din Parcul National Retezat (Unitatea de productie III Raul Ses)” a aruncat in aer toate rezultatele de pana atunci facute de mai multe institutii cu atributii de control si a confirmat sesizarile facute de jurnalisti: “Amplificarea atacurilor de gandaci de scoarta in UP III Rau Ses se datoreaza modului in care au fost gospodarite arboretele din aceasta zona”. Comisia independenta avea mandat de la ministrul Mediului sa refaca verificarea in teren, dupa ce László Borbély recunostea: “Controlul Regiei Nationale a Padurilor nu a fost satisfacator!”. Ministrul se baza atunci pe rezultatele comunicate de propriul corp de control: “S-a taiat o cantitate de lemne mai mare decat ceea ce era prevazut in avizul Parcul National Retezat si au fost vreo doua drumuri care nu aveau toate avizele. Vom vedea dupa descinderea ultimelor controale ce masuri vom lua, deocamdata, vreo 13 metri cubi de lemn, care a fost clar ca au fost taiati ilegal, au fost confiscati si s-au aplicat amenzi. […] De asta este o Regie (RNP-Romsilva – n.red.), ca sa isi asume raspunderea si fiti convinsi ca am eu puterea ca sa ii conving ca daca e nevoie de sanctiuni, sa ii sanctioneze pe cei care se fac vinovati”, a declarat Ministrul Mediului si Padurilor, László Borbély, prezent, in noiembrie, la Deva.

 

In urma interventiei ziaristilor, ministrul Mediului a aprobat si infiintarea unei comisii independente pluridisciplinare care sa investigheze situatia exploatarilor de masa lemnoasa de pe raul Ses, din Masivul Retezat. Comisia era ceruta de mai multe ONG-uri de mediu reunite in Coalitia pentru Mediu inca de la inceputul lunii octombrie, dar adresa nu ajungea la seful ministerului. “Mai mult, la interpelarile noastre, si ceilalti adresanti (Academia Romana si Academia de Stiinte Agricole si Silvice) ne-au comunicat ca nu au reusit sa intre in vreo forma de colaborare institutionala cu Dvs pe aceasta tema punctuala. […] Indiferent de masurile preconizate pentru viitor, anchetarea starii de fapt ce a decurs din practicile de exploatare desfasurate pana la aceasta data trebuie continuata si finalizata corespunzator. Ministerul Mediului si Padurilor nu se poate sustrage de la aceasta actiune fara a-si cauza un grav prejudiciu”, scrie in comunicatul trimis de Coalitia de Mediu.

I-au iertat si i-au sanctionat

“Recoltarea arborilor de catre agentul economic s-a facut, cu prioritate, pe criterii valorice, arborii debilitati sau in curs de uscare ramanand in picioare. […] In aceste conditii, au ramas in teren atat arbori debilitati cat si cantitati semnificative de resturi de exploatare de mari dimensiuni din speciile de rasinoase (in special, molid), favorizand astfel dezvoltarea in masa a populatiilor de ipidae aflate, pana la initierea acestor taieri, intr-o stare de echilibru de mediu”, scrie in raport comisia coordonata de singurul academician silvicultor din tara, Victor Giurgiu. Dupa aparitia raportului, surse din cadrul Romsilva dadeau ca sigura demiterea directorului Administratiei Parcului National Retezat (APNR), Zoran Acimov, si a sefei Consiliului Stiintific al PNR, Erika Stanciu, si “scoaterea cu fata curata” a silvicultorilor hunedoreni. Purtatorul de cuvant al Directiei Silvice Hunedoara, Horea Golea, spune ca nu este abilitat de conducerea institutiei sa dea detalii despre sanctiunile aplicate de Romsilva personalului din subordine. Se pare insa ca amenzi au primit atat cei din Directia Silvica Deva – directorul Emil Ignat si directorul tehnic, Alin Pasarel -, dar si cei de la Ocolul Silvic Retezat, incepand cu seful de ocol, Viorel Dumitrescu si padurarii din subordine. Se pare ca “imunitatea” acestuia a fost asigurata “de la varf”, din moment ce a fost coleg de facultate cu Gheorghe Flutur, nume asociat de nenumarate ori de presa cu mafia padurilor, desi “Revista Padurilor”, numarul 3 din 2005, reia o declaratie facuta de acesta la o intalnire organizata de Academia Romana unde Flutur, in acea vreme ministrul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, a participat: “Domnul ministru Gheorghe Flutur a expus principalele componente ale programului de guvernare in domeniul silviculturii, cu referire speciala la desavarsirea reconstituirii dreptului de proprietate asupra padurilor, la consolidarea proprietatii forestiere, la amenajarea padurilor, la inlaturarea gravelor deficiente din domeniul exploatarilor forestiere, la necesitatea depolitizarii silviculturii”.

Una spun, alta fac

Bineinteles ca celebrul membru al PDL s-a si tinut de cuvant: Emil Ignat este membru PDL si cotizeaza serios la partid: intr-un articol publicat de presa locala in martie 2011 si intitulat “Cotizatii de partid de peste 97 de milioane de lei intr-un an – Un parlamentar si 4 directori, linie de credit pentru PDL Hunedoara”, redactorul Monica Kis scrie: “Cinci membri PDL din judetul Hunedoara au cotizat in anul 2010 cu peste 10 salarii minime brute pe tara”. In acel top, directorul Directiei Silvice Hunedoara, Emil Ignat, a ocupat un onorabil loc trei: “Directia Silvica Hunedoara, condusa de un membru PDL cu dare de mana. Emil Ignat, directorul coordonator al Directiei Silvice Hunedoara a cotizat si el la organizatia PDL Hunedoara cu peste 11 mii de lei. Si acesta a fost numit in anul 2009 ca director coordonator al Directiei Silvice pe judetul Hunedoara”.

Mai mult, o ancheta facuta de redactorii Jurnalului National despre compania austriaca, Holzindustrie Schweighofer, un jucator insemnat pe piata mondiala a lemnului, compania la care a ajuns mare parte din lemnul taiat de pe Valea Raului Ses, ii insiruie intr-o lista pe cei considerati: “Codite romanesti pe topoare austriece”. Este vorba despre: “o lista cu oficiali de la nivel local si organe de control care pun inaintea interesului statului interesul «Holzindustrie». Unii ar numi aceasta rasturnare de interese «coruptie». Altii, «oportunitate». Intre cei mentionati pe lista se afla si Ignat Emil Constantin (director coordonator al DS Hunedoara)”, asezat intre colegi de-ai sai, sefi la directii silvice din judetele invecinate. De la aparitia primelor imagini pe pe Valea Raului Ses, in iulie 2011, Emil Ignat a sustinut mereu ca silvicultorii au aparat de fapt padurea de gandacul de scoarta si s-a scos exclusiv lemn bolnav, atacat de ipide, raportul intocmit de specialistii trimisi in teren de Academia Romana l-a contrazis flagrant: “Sub aspect calitativ, s-a constatat ca inventarierea si marcarea arborilor propusi sa fie extrasi […] s-a facut in mod necorespunzator, urmarindu-se cu predilectie arbori valorosi din punct de vedere dimensional si sortimental, fara a se tine cont de scopul taierilor de conservare”.

Cu toate acestea, Emil Ignat declara intr-un cotidian local, in 27 iulie 2011, la nicio saptamana dupa izbucnirea scandalului cu taierile din Parcul National Retezat, ca: “2011 fiind declarat de catre ONU «Anul international al padurilor», Directia Silvica Hunedoara si-a propus promovarea unei gestiuni corecte a tuturor tipurilor de padure, conservarea si dezvoltarea durabila a acestora. Padurea devine mai valoroasa ca aurul, cu cat o ingrijesti mai mult”.

Au ramas nemultumirile

Silvicultor german care a sesizat situatiile intalnite pe teren Academiei Romane, inginerul Gheorghe Cionoiu a trimis recent o scrisoare deschisa adresata lui Dan Munteanu, pesedintele Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN) si membru in Consiliul Stiintific al PN Retezat. Cionoiu spune ca l-a contactat telefonic pe acesta inca din iulie 2010 si, patru zile mai tarziu, Dan Munteanu i-ar fi trimis un mail: “Multumesc pentru informatii. Niste investigatii suplimentare ar fi totusi necesare…”. Acum, inginerul silvic vrea sa afle daca presedintele CMN a declansat cumva acele investigatii suplimentare: “Conform informatiilor pe care detin, Consiliul Stiintific al PNR nu a intocmit insa nici pana azi un referat in care sa analizeze situatia din bazinul Rau Ses. […]. In caz contrar va rog sa interveniti pentru a se face public referatul respectiv”.

Mai mult, in 18 decembrie, un alt membru in CS al PNR, inginerul Mircea Verghelet, director al Administratiei Parcului National Piatra Craiului, fost sef la Arii Protejate din cadrul RNP a declarat: “Avand in vedere numarul mare de echipe de ancheta venite deja in zona din partea a diverse institutii, CS nu si-a propus sa realizeze o asemenea actiune”. Academicianul Dan Munteanu a vorbit insa despre situatia din bazinul Rau Ses in 18 noiembrie, in cadrul unui simpozion gazduit de Casa Oamenilor de Stiinta din Bucuresti, incercand, potrivit opiniei silvicultorului, sa dea vina pe firmele care exploatau: “Membrii comisiei au fost […] pe teren. V-as putea spune ca concluziile membrilor consiliului nu au fost atat de pesimiste, pe cat a fost facut tapajul mai ales pe Internet […]. Ceea ce este intr-adevar deplorabil este modul in care s-a facut acolo exploatarea: deci, cei care au fost acolo cu drujbe si cu securi – aia au fost niste derbedei. O taiere la ras, o rarire, se poate – dumneavoastra stiti mult mai bine decat mine – aveti experienta, se poate face intr-o forma civilizata, organizata, tras lemnul in mod, hai sa zic pe niste cai mai limitate, nu lasate: erau capete, varfuri de arbori, crengi, cum sa zic, o vraiste era si intr-adevar asta a creat – si oricui care merge acolo creeaza – era, mie mi-a facut impresia bombardamentelor care le vedeam in filmele rusesti, cand ii bombardau si cum zburau mestecenii din padurile lor”.

Prin urmare, inginerul Gheorghe Cionoiu ii cere academicianului sa-si scrie public punctul de vedere: “Sa aveti amabilitatea de a comenta consecintele profundei contradictii dintre concluziile studiului publicat sub egida Academiei Romane si a ASAS, pe de o parte, si concluziile pe care le-ati prezentat dumneavoastra in cadrul simpozionului gazduit in data de 18 noiembrie de Casa Oamenilor de Stiinta, pe de alta parte”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here