Tragedia muntilor

Cornel Nistorescu

Fac parte dintre cei care au copilarit si in Muntii Apuseni. Am dus vitele la padure si la suri, am stat si cu oile pe coclauri. Ba am trait si scene de neuitat. Am prins o noapte la oi, cu cateva sute de mioare si cu sora cea mica a mamei, o codana care abia isi scosese buletinul. Si am auzit auitul infometat al lupilor, pe urma le-am vazut ochii aprinsi. Am ridicat felinarul in dreptul fetei si am inceput sa tip de parca m-ar fi sfasiat deja. Urletul acela de copil speriat i-a pus pe fuga. Si eu si catelul si sora mamei tremuram impreuna impungandu-ne unul in altul. Am calarit pe munte fara sa, am pascut vitele, am pierdut si oile si caprele si le-am regasit si am sarit din mesteacan in mesteacan ca o salbaticiune care nu putea fi prinsa. Am trait muntele din plin in fiecare vara, pana cand am plecat la scolile de la oras.

Si am revenit peste ani, adult, incercat de ganduri si singuratate. Salbaticia si frumuseta naturii din copilarie par a se fi ascuns ca niste animale salbatice fugarite. Oriunde te sucesti pe povarnisurile Carpatilor de Miazazi, prin Apuseni, chiar si prin Muntii Cibinului, dai de lume. In primul rand, de acesti mari devastatori ai padurilor, firmele de exploatare forestiera. Apoi braconieri si hotii de lemn. Oamenii saraci iesit la furat cu caruciorul, cu autoturismul sau cu camionul. Apoi turismul asa-zis off-road. Motociclete si „jeep”-uri turuie zi si noapte, isi incruciseaza drumurile si rascolesc padurile, speriind animalele. Primari grobieni si tampiti se lauda cu mega-concursurile organizate de ei prin creierii muntilor. Sleauri, focuri, conserve, PET-uri, ce vrei si ce nu vrei. E un fel de jaf din toate partile, inceput dupa 1990 si desavarsit acum cu acest turism salbatic, dezorganizat, la cheremul celor care vor sa se distreze prin padurile si prin poienile Muntilor Carpati. Ba goana noastra disperata dupa turisti a adus si o armata de straini, fericiti sa se distreze prin muntii in multe locuri inca virgini, dar lipsiti de paza, de reguli si de o legislatie adecvata. In tarile lor, turistii acestia mari iubitori de paduri romanesti nu pot sa treaca pe unde vor, nu pot tulbura ambianta padurilor si a vagaunilor pe care se odihnesc salbaticiunile. Si mai ales nu pot polua in nici un fel. In Romania e liber la toate. Si la privatizari, si la devalizari si la umblat prin munti si prin paduri.

Asa cum in Delta nu se poate intra oricum si nici face orice, la fel si in muntii Romaniei. A venit vremea sa tratam Carpatii nostri la fel ca Delta Dunarii. Altfel vom avea o balta enorma la gurile Dunarii si niste stanci golase ca o spinare de un animal preistoric in locul Muntilor Carpati.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *