Voluntari de Romania: foarte putini romani sunt interesati sa munceasca pe gratis

Studiile arata ca in ultimii sase ani s-a dublat numarul tinerilor care au facut voluntariat in Romania. Totusi, majoritatea romanilor nu sunt interesati sa munceasca gratis in folosul altora. Motivati de bucuria celor pe care-i ajuta, de nevoia de socializare sau pur si simplu de o idee, tot mai multi tineri din Romania aleg sa-si dedice timpul si resursele activitatilor de voluntariat.

Paul Arion are 20 de ani si este de profesie „voluntar in timpul liber”, dupa cum spune el. Era in pijamale cand l-am cunoscut. De doua saptamani nu mai ajunsese acasa, pentru ca dormise la sediul Crucii Rosii din sectorul 5, unde a ajutat la renovare. A pus gresie, a montat geamuri, a varuit.

„Eu sunt din Valea Doftanei si acolo faceam parte, la un moment dat, dintr-o asociatie de tineret care se ocupa cu lucruri bune la noi in sat. Curatam gunoaiele de prin zona. Faceam tot felul de activitati acolo. Si mi-a intrat in sange nevoia de a munci ca voluntar”, povesteste Paul. Principala lui motivatie este reactia oamenilor. „Mi-e de-ajuns sa vad bucuria in ochii oamenilor pe care-i ajut”, explica el.

In fiecare marti si joi merge langa Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta din sectorul 5 al Capitalei si imparte paine oamenilor nevoiasi. Acelasi lucru il face si Vasile Ion, un voluntar de 52 de ani, care arata cu mandrie carnetul lui de membru in Crucea Rosie. „De cate ori organizatia are nevoie de mine si ma cheama, vin. Fac asta din dragoste pentru oameni. Ai, asa, o satisfactie personala cand vezi ca inca mai poti sa-i ajuti pe altii. Nu poti fi total nepasator. Traim, totusi, intr-o societate”, spune acesta. „Trebuie sa fii sufletist, sa ai o chemare pentru a veni in ajutorul altora”, adauga Ion. Lucrul este confirmat si de Ana Ungureanu, directorul filialei Crucea Rosie din sectorul 5, care spune ca sunt multi romani care se arata interesati sa devina voluntari, dar foarte putini cei care si reusesc sa faca asta.

Proiectele de mediu castiga teren

Un studiu GfK Romania dat publicitatii ieri arata ca romanii care nu fac voluntariat sunt mult mai multi decat cei care se implica in astfel de activitati. Totusi, in ultimii sase ani, numarul voluntarilor s-a dublat in randul tinerilor intre 18 si 35 de ani. Daca in 2004 doar 13% din cei inclusi intr-un sondaj Gallup declarau ca au facut voluntariat in ultimul an, in 2010 procentul a ajuns la 29%, arata studiul GfK. In randul celor care n-au facut niciodata voluntariat, proportia celor care s-au aratat interesati sa incerce activitati in folosul comunitatii nu a crescut semnificativ – 33% in 2004, respectiv 35% in 2010.

O crestere care i-a surprins si pe cei care au comandat studiul, organizatia MaiMultVerde, este insa cea a voluntariatului de mediu. Daca in 2004, doar 8% din tinerii inclusi in sondaj mentionau protectia mediului printre cauzele pentru care fac voluntariat, in 2010, proiectele de mediu au mobilizat 51% din tinerii voluntari.

Cele mai cunoscute organizatii ecologiste s-au dovedit si cele mai mediatizate: Greenpeace (29%), MaiMultVerde (7%) si Salvati Delta (5%). Dintre proiectele de mediu, cei mai multi tineri intervievati au stiut sa mentioneze „Tara lui Andrei”, un proiect al companiei Petrom (14%), plantarea de copaci (5%) si „Let’s do it, Romania”, o campanie independenta (5%).

Motivatii diverse

Cristina Rigman, director de dezvoltare la Centrul National al Voluntariatului „Pro Vobis” de la Cluj, enumera cateva dintre principalele motivatii ale celor care incearca voluntariatul: „dorinta de a-i ajuta pe cei aflati in nevoie, posibilitatea de a testa viitoarea meserie, nevoia de a-si imbogati CV-ul, dorinta de a dobandi experienta intr-un anumit domeniu, posibilitatea de a-si face prieteni, oportunitatea de a-si pune in aplicare ideile, existenta in familie a unei persoane cu deficiente, petrecerea timpului liber”.

Voluntariatul a crescut in Romania in ritm cu proiectele de acest tip, in special cele de mediu, intens mediatizate, explica si Violeta Bahaciu, Knowledge Research Manager la GfK Romania. Pentru Dragos Bucurenci, presedintele Asociatiei MaiMultVerde, rezultatele arata ca „voluntariatul a devenit din fenomen sporadic o epidemie nationala”, semn ca „societatea romaneasca, in ciuda crizei economice, incepe sa se insanatoseasca”.

Mobilizare nationala

Peste 150.000 de oameni au strans gunoaiele adunate in mormane pe marginea drumurilor, prin paduri sau in vai ale raurilor din toata tara, sambata trecuta. Acestea sunt rezultatele preliminare ale celei mai mari actiuni de voluntariat organizate in tara, „Let’s do it, Romania. Curatenie in toata tara. Intr-o singura zi”. Organizatorii spun ca pana acum s-au numarat 187.000 de saci cu deseuri colectate, dar rezultatele finale ale actiunii vor fi disponibile la finalul saptamanii.

Dovada ca se poate

Liana Buzea, initiatoarea proiectului, spune ca reactiile oamenilor la actiunea de ecologizare au fost foarte diferite in tara. Daca in judetele din vestul si din centrul tarii a fost suficient „apelul autentic de la voluntari necunoscuti”, romanii din est si din sud au avut nevoie de mesaje de la autoritati si de la presa, de la „oameni care sa le dea incredere” sa renunte la o zi libera pentru a strange gunoaiele lasate de altii. Actiunea a demonstrat in primul rand ca romanii se pot mobiliza sa faca munca voluntara, chiar daca mai greu si in numar mai mic decat si-ar fi dorit organizatorii „Let’s do it, Romania”. „E o lectie, multi n-au crezut ca avem capacitatea, resursele…”, spune Buzea.

„Actiunea a deschis ochii multora. Sunt oameni care poate au fost pasivi, dar undeva, in creier, le-a ramas mesajul; poate se vor implica pe viitor in actiuni de genul asta”, adauga ea.

Organizatorii se asteapta ca numarul total al participantilor la actiunea de ecologizare sa se apropie de 200.000, adica mai putin de 1% din populatia Romaniei. Estonienii, cei care au lansat evenimentul „Let’s do it”, au reusit sa mobilizeze 4% din populatia tarii pe 3 mai 2008. Romania a inregistrat un procent mai mic pentru ca „nu avem cultura voluntariatului”, spune Buzea. Fiind prima actiune de acest gen, „pe cat de mic pare in comunitatea internationala, pe atat de mare este succesul in Romania.”

Sechelele muncii patriotice

Chiar si cu o crestere de 50% a voluntariatului in randul tinerilor, numarul romanilor care sunt dispusi sa faca munca neplatita in folosul altora ramane scazut. Una dintre cauze este asocierea cu „munca patriotica”. „Eu cred ca invocarea acestei conceptii este doar o scuza pentru cei care vor sa se ascunda in spatele trecutului pentru a-si justifica pasivitatea din prezent”, argumenteaza Cristina Rigman de la Centrul National al Voluntariatului, „Pro Vobis”. „Am colectat hartie si inainte de 1989 pentru ca mi se cerea. Acum o colectez pentru ca vreau si cred ca este bine sa fac acest lucru”, adauga ea.

Sociologul Marius Pieleanu se declara sceptic cu privire la motivatia tinerilor voluntari. „Ar fi trebuit sa se produca lucruri semnificative care sa determine un angajament mai mare al tinerilor in activitatile civice”, spune el. Iar in opinia sa, nu s-a intamplat asa, pentru ca institutii care ar trebui sa faca asta – familia, scoala si biserica – au alte preocupari. Asa ca principalul „vinovat” pare a fi presa, care a inmultit campaniile centrate pe ideea de voluntariat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *