La nivel national exista peste o mie de situri industriale contaminate.
Cea mai mare suprafata, de aproape 90 de mii de hectare, o ocupa terenurile otravite de activitati de siderurgie si metalurgie feroasa si neferoasa. Autoritatile de mediu vor intocmi, anul acesta, listele complete cu terenurile contaminate de producatori si cu cele abandonate.
Impulsionata de presiunile venite din partea Uniunii Europene, Agentia pentru Protectia Mediului (APM) a demarat actiunea de identificare a tuturor siturilor contaminate din Romania. Desi in prezent se estimeaza ca in tara exista circa un miliard de metri patrati de soluri contaminate, reprezentantii Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile au anuntat ca pana la sfarsitul lui 2008 va fi realizat un inventar complet al terenurilor poluate industrial.
Operatorii economici si autoritatile locale sunt obligati sa completeze si sa transmita chestionarele, la solicitarea APM, in termen de trei luni de la primirea acestora.
Nerespectarea prevederilor legale se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 la 10.000 lei pentru persoane fizice si de la 30.000 la 50.000 lei pentru persoane juridice.
In cazul poluarilor actuale si istorice, cheltuielile sunt suportate de operatorul economic sau de detinatorul de teren, iar pentru siturile contaminate orfane si abandonate, apartinand domeniului public al statului, cheltuielile sunt suportate de la bugetul de stat, prin autoritatile care le administreaza sau din fonduri structurale si de coeziune.
Demersuri privite cu scepticism
„Siturile contaminate impun necesitatea efectuarii unui raport geologic de investigare si de evaluare a poluarii mediului geologic.
Acest raport este inaintat autoritatii competente pentru protectia mediului. In urma analizarii acestuia, autoritatea competenta decide daca poluarea mediului geologic din amplasament are un impact semnificativ asupra sanatatii oamenilor si a mediului si solicita operatorului economic sau detinatorului de teren elaborarea studiului de evaluare a riscului.
Dupa analizarea acestuia, autoritatea competenta pentru protectia mediului decide, daca este cazul, refacerea mediului geologic si notifica operatorul economic sau detinatorul de teren asupra conditiilor generale de realizare a acesteia”, a precizat directorul APM Piatra Neamt, Gal Pal Stefan.
Elena Ivascu, sef Serviciu Implementare Politici de Mediu din cadrul APM Dambovita, si-a declarat scepticismul cu privire la intentia autoritatilor de mediu de a demara procedurile pentru intocmirea inventarului solurilor poluate din tara: „Este cunoscuta -viteza- cu care lucreaza si conlucreaza autoritatile centrale. Raman serioase semne de intrebare si in legatura cu intocmirea listelor cu siturile contaminate si putem paria linistiti ca cele mai intinse suprafete vor fi contaminate -istoric- ori din categoria celor orfane sau abandonate”.
Investitii enorme
Piedica principala in remedierea solurilor contaminate consta in investitiile uriase necesare. Specialistul din cadrul Ministerului Mediului, Nicolae Heredea, spune ca decontaminarea solurilor din tara a fost amanata mereu din cauza lipsei banilor: „Investigatiile si tratamentul solului fac parte din cele mai scumpe tehnici pe plan mondial. In Germania, de exemplu, prin programele de decontaminare se cheltuiesc anual zeci de miliarde de euro”.
Heredea sustine ca Ploiestiul este cel mai afectat de poluarea solului. „O mare parte din suprafata pe care este asezat orasul Ploiesti este contaminata. Oamenii de afaceri incep sa ocoleasca aceasta zona”, a spus reprezentantul Ministerului Mediului.
In Uniunea Europeana, la nivelul statelor membre exista peste 3,5 milioane de situri potential contaminate. Conform unui studiu de impact, costurile rezultate din lipsa luarii de masuri in acest domeniu s-ar ridica la 40 miliarde de euro pe an.
Remedierea zonelor cu contaminari semnificative este direct proportionala cu costurile asociate rezolvarii ei, adica majora
Cicerone Ionescu
consultant de mediu
Investigatiile si tratamentul solului fac parte din cele mai scumpe tehnici
Nicolae Heredea
reprezentant al Ministerului Mediului
Efectele industriilor poluante asupra solurilor
Datele din ultimii ani facute publice de catre autoritatile de mediu din tara releva ca in siderurgie, metalurgie feroasa si neferoasa se afla opt situri contaminate cu o suprafata totala de 89.961,60 hectare.
De asemenea, industria extractiva se poate „lauda” cu 170 de situri contaminate cu o suprafata totala de 2.725,46 hectare; industria petroliera (incluzand zone de extractie, separatoare, conducte de transport, unitati prelucratoare, depozite, batale de deseuri petroliere, statii PECO etc.) detine 232 de situri contaminate cu o suprafata totala de 2.664,78 hectare.
Sectorul energetic a lasat in urma zece situri contaminate cu o suprafata totala de 1.700,28 hectare. Depozitele de deseuri industriale, respectiv industria chimica, constructii de masini, material de constructie etc. au provocat contaminarea a 110 situri cu o suprafata totala de 954,92 hectare.
Deseurile menajere nu sunt mai putin periculoase, acestea lasand in urma 475 de situri contaminate pe o suprafata totala de 684,62 hectare. Fermele agricole incheie vechea lista cu 47 de situri contaminate cu o suprafata totala de 30,90 hectare.
Ce spun consultantii?
Industrializarea urbana de dinainte de 1990, facuta cel mai adesea cu ignorarea unor reguli elementare de protectie a mediului, a fost localizata in zonele foarte populate ale oraselor, potrivit directorului firmei de consultanta Auditeco, Cicerone Ionescu.
„Astazi observam un fenomen de exilare de la oras, de transfer al industriilor poluatoare catre periferii si chiar in zone virgine. Platformele industriale ramase in urma acestor relocari constituie insa o problema serioasa. Ele sunt cel mai adesea masiv poluate istoric si, datorita boomului imobiliar, sunt prioritar vizate pentru proiecte rezidentiale”, a precizat acesta.
Legea va deranja pe cei obisnuiti sa „fenteze”
Cerintele legale cu privire la remedierea siturilor poluate sunt, in prezent, intr-un proces de modificare, ne spune Ionescu. „Ele, dupa parerea mea, vor deranja mai ales pe cei care pana acum erau obisnuiti sa „fenteze” sistemul, sa se strecoare pe langa legi simuland doar respectarea acestora.
Potrivit lui Ionescu, odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, principiul „legile sunt bune, dar nu pentru mine” isi pierde tot mai mult din aplicabilitate: „Cei care nu vor intelege la timp acest lucru isi asuma un risc mare, care poate ajunge pana la compromiterea afacerii. Ca revers, cei care au decis sa gestioneze cu onestitate si cu profesionalism aceste riscuri vor resimti in scurt timp cum aceasta le creeaza un avantaj competitiv consistent”.
Sursa: Adevarul
