Banii europeni aduc canalizare clujenilor
9 Ian 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email
In Regiunea de Nord-Vest, doua proiecte cu finantare din fonduri de la Uniunea Europeana s-au semnat anul trecut, iar alte patru urmeaza sa fie aprobate anul acesta. Aplicatiile vizeaza investitii de apa si apa uzata. Sapte orase din Cluj si patru din Salaj vor beneficia de investitii de 277 milioane de euro prin programe de mediu, pana in 2013.
Programul Operational Sectorial (POS) de Mediu va aduce, pana in 2013, in Regiunea Nord-Vest investitii de 667 milioane de euro, doar pe sectorul de apa si ape uzate.
Dintre acestia, o buna parte vor fi acoperiti din fonduri de coeziune provenite de la Uniunea Europeana. Doua finantari au fost deja semnate inainte de sfarsitul anului trecut, alte patru proiecte fiind pe ultima suta de metri spre semnare.
Potrivit reprezentantilor Ministerului Mediului, cele doua aplicatii de la Cluj au fost printre primele proiecte majore semnate pe acest program, la nivelul Uniunii Europene.
Proiectul Companiei de Apa Somes din Cluj-Napoca, care acopera opt orase din judetele Cluj si Salaj, prevede, printre altele, extinderea retelei de apa cu 63 de kilometri, a celei de canalizare cu 71 de kilometri, construirea a opt noi statii de pompare pentru apa menajera si 18 pentru apa uzata.
Compania de Apa Somes a obtinut deja prefinantarea de 25 milioane de euro si au fost organizate patru licitatii care si-au desemnat castigatorii.
Programul “Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata din judetele Cluj si Salaj”, desfasurat de Compania de Apa Somes, are o valoare totala de 196,9 milioane de euro.
Din acestia, 74,8% vin de la Uniunea Europeana, 11,3% de la bugetul de stat, 1,9% de la bugetele autoritatilor locale si 12,8% dintr-un credit bancar luat de Compania de Apa Somes.
Bucurosi de fonduri
Directorul executiv al Organismului Intermediar pentru Programul Operational Sectorial de Mediu Cluj, Attila Darabos, spune ca perioada 2007-2013 poate aduce, pe diferite programe de mediu, aproximativ un miliard de euro, doar in Regiunea de Nord-Vest.
“Aceste investitii aduc si locuri de munca intr-o perioada de criza in care va fi nevoie de ele”, a declarat Darabos cu ocazia bilantului pe anul 2008 al POS Mediu.
Directorul Companiei de Apa Somes, Dorin Ciataras, spune ca cele patru programe majore cofinantate de Uniunea Europeana au adus investitii ce vor totaliza aproape 300 milioane de euro.
Orasul Cluj-Napoca s-a extins prin aparitia mai multor constructii in zone neacoperite de utilitati, la cativa kilometri de oras.
Dorin Ciataras spune ca toate cele opt statii de epurare din tot atatea orase vor fi modernizate. “Nu vor mai fi deversari de ape uzate netratate”, a declarat directorul Companiei de Apa Somes.
Acesta a amintit de investitiile incepute in anul 1992 care au avut ca finalitate trecerea tuturor apelor uzate din Cluj prin statia de epurare inainte de a fi deversate in Somes.
“Nu existau pescari pe Somes pana in 2000″, spune directorul Companiei de Apa Somes. Prin fondurile de coeziune, statia de epurare de la Cluj-Napoca va fi prevazuta cu treapta tertiara (eliminarea azotului si a fosforului din apele uzate), obligatorie pana in 2015 pentru orasele cu peste 10.000 de locuitori.
Turda si Campia Turzii, in parteneriat
Proiectul de aproape 80 milioane de euro care include municipiile Turda si Campia Turzii a fost si el semnat in septembrie 2008, in prezent fiind in derulare procedurile de licitatii pentru atribuirea lucrarilor.
Cele doua orase si cele patru comune (Luna, Mihai Viteazu, Sandulesi si Viisoara) s-au unit intr-o Asociatie de Dezvoltare Intercomunitara – Apa Vaii Ariesului. Doar investitia de refacere a statiei de epurare este evaluata la 21 milioane de euro.
S-au descurcat cum au putut
Printre strazile care vor beneficia de noile investitii din perioada 2009-2013 se numara cinci din noul cartier Europa din Cluj-Napoca.
In ultimii ani, aici au aparut mai multe strazi noi, pe care au rasarit vile si chiar cateva blocuri de mici dimensiuni. Majoritatea s-au conectat din buzunarul propriu, atat la reteaua de apa, cat si la cea de canalizare.
Varianta celor care nu au vrut sa investeasca in conectarea la reteaua de canalizare a fost fosa septica, respectiv fantana de apa.
“Acum vreo trei ani, am investit aproximativ 20 milioane de lei pentru a ma conecta la reteaua de canalizare. Nu era departe, era la strada principala”, spune Traian Pitic, unul dintre noii locuitori ai zonei.
“Nu am stat eu dupa ei sa ne bage canalizare”, a adaugat clujeanul.
Apa, dupa consumul altui cartier
Pe strada Iuliu Merca, ingusta de cinci metri, locuieste si Dorin Duma. De cand era mic, venea cu parintii in zona, la terenul agricol pe care il detineau. Acum cinci ani, si-a terminat aici o casa.
Dorin Duma spune ca racordarea pe cont propriu la reteaua de canalizare costa prea mult
“Eu nu mi-am tras canalizare pentru ca ma costa prea mult. Iar pe strada noastra este o magistrala de gaz, pe care ma jucam cand aveam zece ani”, povesteste Duma, care spera ca, odata cu schimbarea conductei de gaz, si strada pe care locuieste sa beneficieze de investitiile Companiei de Apa Somes.
“Noi avem apa prin cadere, dar cu hidrofor. Toti avem hidrofoare in casa, dar nu ne ajuta atunci cand cartierul Buna Ziua consuma mai mult. Cei care locuiesc mai sus pe strada Eugen Ionesco si-au tras de pe alta retea si au presiune, dar i-a costat mai mult”, spune Duma.
Canalizare la marginea padurii
Pe strada Panait Istrati, din acelasi cartier, locuieste de zeci de ani David Niculae, in varsta de 75 de ani. “Pe banii nostri ne-am tras canalizare acu” vreo doi ani. S-au facut blocurile astea din vecini si m-am alaturat lor. Pe mine m-a costat 80 si ceva de milioane. Noroc cu copiii mei”, ne-a spus Niculae.
Extinderea Clujului a dus la numeroase constructii in zone neacoperite de utilitati, la cativa kilometri de oras. Printre zonele din Cluj care vor beneficia de extinderea sistemului de canalizare se numara, potrivit planificarii preliminarii a Companiei de Apa Somes, si zona padurilor Faget si Hoia.
In Colonia Faget, in afara de putinii clujeni care au investit in microstatii de epurare, majoritatea au fose septice. Din cauza ca panza freatica este la o adancime prea mica, o alta problema cu care s-au confruntat cei din zona a fost apa nu prea buna de baut.
Hoteluri si pensiuni cu microstatii de epurare
O mica retea de apa are campingul din Faget, care a fost extinsa la unele locuinte din zona. Reteaua a fost insa depasita de prea multe conectari, presiunea fiind de cele mai multe ori prea mica. Investitiile private, precum pensiuni si hoteluri, au fost nevoite sa se bazeze pe statii de apa si microstatii de epurare.
Primele licitatii, anul trecut
Compania de Apa Somes a semnat deja patru contracte pentru perioada 2008-2013.
Cele trei contracte de lucrari, care totalizeaza peste 65 milioane de lei, au fost atribuite, in urma licitatiilor internationale,
la trei societati din Ungaria. Cel de-al patrulea contract, de asistenta tehnica pentru verificarea proiectelor, a fost atribuit societatii 4 I Invest SA din Cluj-Napoca. Valoarea acestuia este de 268.760 de lei.
Aceste investitii aduc si locuri de munca intr-o perioada de criza in care va fi nevoie de ele
Attila Darabos directorul executiv al Organismului Intermediar pentru POS Mediu Cluj
Sursa: Adevarul
Pentru mai multe informatii despre apa uzata, ape, ape uzate, aplicatii, asistenta tehnica, asociatie, Attila Darabos, banii nostri, campia turzii, cluj, compania de apa, constructii, deversari, dezvoltare intercomunitara, epurare, faget, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!
Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.
